Festival teatral în aer liber la Turda - FITT, 2020

COVID-19 a scris cel mai sinistru scenariu pentru viaţa noastră din anul 2020. Pentru activitatea teatrală a însemnat un hiatus de proporţii nemaiîntâlnite, ca să nu spun catastrofale. Teatrele şi-au închis porţile, resemnate, învinse. Scenele n-au mai fost luminate de câteva luni bune. Privind înapoi cu mânie, nu vezi în ultimele luni decât transmisii online ale unor spectacole mai vechi, iniţiative individuale ale unor actori de a-şi continua activitatea în mediul virtual, propunând recitaluri, scheciuri, interacţionări cu grupuri de pe facebook.

Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu a organizat primul Festival Internaţional de Teatru online din Europa Centrală şi de Est, nevrând să renunţe la ediţia din 2020, a XXVII-a.

Şi parcă a început o întrecere într-ale supravieţuirii prin artă. Actorul Cătălin Grigoraş, directorul Teatrului Naţional "Aureliu Manea" din Turda, a fost mai curajos decât Constantin Chiriac din Sibiu şi a organizat, împreună cu primarul Cristian Matei, actuala ediţie (a IV-a) a festivalului turdean de teatru outdoor, aşa cum permit reglementările guvernului în timp de pandemie; cu distanţarea impusă între spectatori, respirând aerul proaspăt al verii, ajuns la noi după o lună de ploi.

Evident, conţinutul acestei ediţii e mult diminuat, dar Cătălin Grigoraş susţine şi se mândreşte cu faptul că e primul festival de teatru în aer liber de la noi, iar domnul primar Cristian Grigoraş a subliniat la conferinţa de presă din 26 iunie 2020 că în Turda n-au fost decât câteva cazuri disparate, nesemnificative de coronavirus, aşa că a lăsat drum liber actorilor. Singura dorinţă a organizatorilor a fost ca vremea să ţină cu artiştii şi cu publicul pentru ca spectacolele să se desfăşoare în bune condiţii. "Noi vom fi pe scenă şi dacă va ploua!" a ameninţat directorul Cătălin Grigoraş, încrezător în voinţa trupei teatrului.

Vremea a ţinut cu actorii, aşa încât spectacolele s-au desfăşurat în curtea Colegiului Raţiu, în curtea Muzeului de Istorie, în curtea Teatrului şi pe Pietonală. Firescul zăgăzuit în izolare a început să facă paşi timizi spre deformatele forme de activităţi, instaurând o normalitate atât de mult dorită de lumea întreagă. Spectacolele au avut loc până în 5 iulie 2020. Sigla FITT nu se dezminte.

Ca şi la ediţiile precedente, esplanada din faţa teatrului a înflorit zâmbind senin iubitorilor de frumos în policromia aranjamentelor florale şi picturale. Coroniţe de flori, ghirlande, stative şi tablouri pe şevalete au umplut spaţiul dintre Biserica Romano-Catolică şi Teatru. Mulţimea şevaletelor, prezenţa pictorilor au adus în Turda ceva din ambianţa de atelier din Place du Tertre, locul artiştilor din Montmartre unde aceştia îşi expun lucrările pe trotuar. Fapt pentru care s-au găsit repede voci care să aprecieze că ar fi aici un "Montmartre al Turzii".

Exponenţii din acest an, care au lucrat cu pensula în mână în văzul trecătorilor, sunt Goia Radu din Sălciua, Rareş Kerekes din Sighişoara şi Cornel Vana, binecunoscutul pictor din Turda. Simfonia florilor de pe pânzele lui Goia Radu rezonează cu cele de pe stative într-o cromatică armonioasă, alături de compoziţiile alegorice din care se degajă sensibilitate, dragoste faţă de om şi copilărie, generozitate şi candoare, empatie pentru actul sacrificial.

Peisajele transilvane transpar în pânzele tânărului Rareş Kerekes în viguroase volumetrii dependente de asumarea unui cubism depăşit ca substanţă experimentală. Tuşele sale pun în evidenţă o siguranţă a interpretării peisajului, a mânuirii spatulei şi a utilizării culorii spre descoperirea efectelor luminoase.

Deşi Cornel Vana ne avertizează echivoc, savant că "Arta este ce nu este", substituirea trăirilor sale în culoari şi forme denotă o forţă de relaţionare palpitantă cu ceea ce este real, semnificativ şi peren. De la "buruienile" lui, flori de câmp ridicate cu măiestrie picturală în transcendenţa imaginii şi a ideii de naturaleţe, până la compoziţiile cu multe personaje, arta lui tinde să devină de o mare complexitate vizionară. Pe lângă dorinţa de a cuprinde o mare varietate a temelor, el şi picturile lui exprimă dorinţa năvalnică de a îmbrăţişa bucuria vieţii.

Au fost zile de teatru şi artă plastică oferite turdenilor ieşiţi din izolarea impusă, bune şi necesare unei revigorări spirituale în acest an al pandemiei urâcioase.