O prăznuire într-adevăr fastuoasă, acolo - pe scândura sfântă a Operei - după cum atât de frumos a spus prezentatorul serii, tenorul Andrei Lazăr.
Excelentul spectacol în centrul căruia s-a aflat soprana Nelly Miricioiu, cântând arii, duete și triouri din opere îndrăgite de public a fost posibil datorită prezenței pe scena Operei Naționale din București a unor artiști deosebiți: Dirijorul Giuliano Carella [1], invitatul special - tenorul Gregory Kunde [2], soprana Marta Sandu Ofrim [3], tenorul Daniel Magdal [4], basul Leonard Bernad [5], Orchestra și Corul Operei Naționale din București. Maeștrii de cor au fost Daniel Jinga și Adrian Ionescu. Conceptul regizoral al spectacolului a fost realizat de regizorul Rareș Zaharia, iar regia de scenă și regia de culise de Bogdan Chenciu și respectiv, Mihnea Bîrlădeanu.
În deschiderea serii operistice, Andrei Lazăr a făcut un portret biografic al aniversatei, soprana Nelly Miricioiu. Artista s-a născut la Adjud, Vrancea, în 1952. A absolvit studiile Conservatorului George Enescu din Iași, la clasa lui Tiberiu Popovici. În anul 1972 a câștigat Marele Premiu la prestigiosul Concurs de Canto Francisco Vinas, din Barcelona, iar în 1975 a câștigat prima ediție a Concursului Maria Callas, de la Atena. Între anii 1975-1975 a cântat la Opera din Brașov în roluri precum : Mimi din Boema, Micaela din Carmen și Rosalinde din Liliacul. Consacrarea internațională a sopranei Nelly Miricioiu s-a produs în anul 1981, pe scena Scottish Opera din Glasgow, unde a evoluat în rolul Violettei, din La Traviata de Giuseppe Verdi. A debutat pe scena, Royal Opera House, din Londra în rolul Neddei din Paiațe de Ruggiero Leoncavallo. În 1983, Nelly Miricioiu și-a făcut debutul pe scena operei La Scala din Milano, în rolul titular din Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti. Ulterior a cântat pe scenele celor mai importante teatre lirice din Europa: Amsterdam, Bruxelles, Roma, Hamburg, Geneva, München, Viena, Salzburg, Paris, Madrid și Barcelona, fiind constant aclamată ca Violetta din La Traviata, Mimi din La bohėme, Cio-Cio-San din Madama Butterfly, Silvana din La Fiamma, Adriana din Adriana Lecouvreur și Francesca din Francesca da Rimini. Soprana Nelly Miricioiu a apărut de asemenea, pe scenele lirice din Statele Unite ale Americii (Washington-DC, Philadelphia, Dallas și San Francisco). Și-a făcut debutul la Metropolitan Opera din New York, în 1989. A jucat și în America de Sud, la Opera din Santiago de Chile și la Teatro Colon din Buenos Aires. După succesul înregistrat la Salzburg, soprana s-a concentrate pe repertoriul de bel canto, abordând atât roluri rossiniene - ca Armida, Semiramide, Ermione - cât și roluri din Donizetti și Bellini în opere ca: Anna Bolena, Roberto Devereux, Il pirate și Norma. A colaborat cu Opera Rara (lucrări de Pacini și Mercadante). A realizat înregistrări pe disc: Ricciardo e Zoraide, Rosmonda d'Inghilterra, Maria de Rudenz, Maria-regina d'Inghilterra, Orazi e Curiazi și Emma d'Antiocchia.
Nelly Miricioiu a colaborat cu dirijori și directori de scenă prestigioși și cu soliști de primă mărime ai scenei lirice ca: Luciano Pavarotti, Jose Carreras, Placido Domingo, Jose Cura, Giuseppe Taddei sau Roberto Alagna.
În spectacolul aniversar de la Opera Națională din București, foarte numerosul public a putut asculta inițial Uvertura operei Nabucco de G. Verdi, în interpretarea Orchestrei Operei Naționale București, aflate sub bagheta experimentatului dirijor italian Giuliano Carella. Amplasat sus, pe scenă, ansamblul a sunat cu un dinamism molipsitor, plin de viață.
Remarcam intervențiile flautului cu acele minunate triluri.
După această uvertură, pe fundal a rulat un film în care Custodele Coroanei României, Principesa Margareta a acordat Ordinul «Coroana României» în grad de Comandor sopranei Nelly Miricioiu. De asemnea, prezentatorul spectacolului, Andrei Lazăr, a anunțat că Statul Român i-a acordat sopranei Nelly Miricioiu Ordinul «Meritul Cultural» Totodată, din partea Uniunii Criticilor Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România, doamna Luminița Arvunescu, realizator al postului Radio România Muzical a oferit o diplomă artistei celebrate.
A urmat Io son l'umile ancella din opera Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea în interpretarea sopranei Nelly Miricioiu. "Sunt umila slujitoare a creatorului Genius: / iar el îmi oferă discursul lui, îl răspândesc în inimă.../ Al versului eu sunt accentul, / ecoul dramei umane, / fragilul instrument vasal al omului / Blând, vesel, atroce, mă numesc Fidelitate: / o suflare este vocea mea, / care va muri în noua zi." O interpretare emoționantă a solistei Nelly Miricioiu, acompaniată excelent de Orchestra Operei Naționale din București. Giuliano Carella conducea foarte hotărât, cu gesturile acelea dirijorale atât de sugestive și clare, subliniind agogica flexibilă când oprind mișcarea pe o fermată, când accelerând și dinamizând fluxul melodic.
Aria Ah sì, ben mio coll'essere (Ah, da, iubirea mea, fiind a ta) și cabaletta Di quella pira l'orrendo foco tutte le fibre m'arse, avvampò! (Flacăra oribilă a acelui rug a ars, a incendiat toată ființa mea!) din opera Trubadurul de Giuseppe Verdi au fost interpretate de către tenorul Gregory Kunde, Corul și Orchestra Operei Naționale București. O voce puternică, frumos timbrată, transmitea sentimentul iubirii și apoi, întreaga emoție a momentului când Manrico află că mama sa, Azucena, va fi arsă pe rug.
În continuarea spectacolului am ascultat Coro degli zingari (Corul Țiganilor) din opera Trubadurul de Giuseppe Verdi, interpretat de Corul și Orchestra Operei Naționale București, dirijate de Giuliano Carella. Muzica înfățișa atmosfera degajată de țiganii spanioli care lovindu-și nicovalele în zori, cântau despre munca grea, vinul bun și femeile lor minunate. Am admirat energia degajată de această muzică verdiană, cântată cu aplomb și plasticitate.
Publicul s-a bucurat apoi, ascultând Actul al IV-lea din opera Manon Lescaut de Giacomo Puccini, interpretat de soprana Nelly Miricioiu, împreună cu tenorul Daniel Magdal. Narațiunea actului: după ce au fugit de intrigile geloase din New Orleans, îndrăgostiții își croiesc drumul peste un deșert pentru a căuta refugiu într-o așezare britanică. Rătăcind prin deșert, Manon bolnavă este epuizată. Ea cade și nu poate merge mai departe. Minunat sunau ariile cântate de Cavalerul des Grieux și Manon: Tutta su me ti posa; des Grieux: Vedi, son io che piango; Manon, și des Grieux: Sei tu che piangi . Des Grieux este alarmat de apariția lui Manon și merge să caute apă. În timp ce el este plecat, Manon își amintește trecutul și gândește despre frumusețea ei fatală și despre soarta ei - Manon: Sola, perduta, abbandonata. Des Grieux se întoarce, nefiind în stare să găsească apă. Manon își ia rămas bun sfâșietor, însă nu înainte de a se plânge de faptul că viața ei nu a fost corectă și că nu mai este frumoasă. Înainte de a muri în brațele lui, Manon îi cere lui des Grieux să-i spună cât de frumoasă a fost și cum trebuie să-i ierte greșelile și greșelile înainte de a muri, fără să-l asculte repetând cât de mult o iubește și îi va fi dor de ea. Învins de durerea la moartea iubitului său deșartă și egoist, des Grieux se prăbușește peste trup - Manon, des Grieux: Fra le tue braccia, amore. Impresionant sunau cuvintele lui Manon muribundă: "Păcatele vor fi uitate, dar iubirea nu moare." Într-adevăr, o imensă bucurie te cuprindea să poți asculta această muzică a lui Puccini, interpretată de Nelly Miricioiu și Daniel Magdal, cu empatie, spontaneitate și forță creatoare lăuntrică.
După pauză, am ascultat Intermezzo din opera Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni, interpretat de Orchestra Operei Naționale din București, dirijată de Giuliano Carella.
A urmat celebra arie Nessun dorma, din opera Turandot de Giacomo Puccini, interpretată magnific de tenorul Gregory Kunde și Corul și Orchestra Operei Naționale București. Calaf, il principe ignoto prințul necunoscut, care se îndrăgostește la prima vedere de frumoasa dar rece prințesă Turandot. Copleșitor a sunat finalul All'alba, vincerò! / Vincerò! Vincerò (În zori, voi câștiga! / O să câștig! O să câstig!)
A urmat Oh! Rimembranza! (Oh! Amintirea) din opera Norma de Vincenzo Bellini, interpretată de sopranele Nelly Miricioiu (Norma) și Marta Sandu Ofrim (Adalgisa). Dramatismul răbufnea din frazele muzicale ale celor două soprane. Marta Sandu Ofrim posedă o voce splendidă, calitativă, lucrată și aurită cu un vibrato perfect adaptat genului Bel Canto. În acest duet Maestrul și discipolul au reușit un moment muzical memorabil.
După Intermezzo din opera Manon Lescaut de Giacomo Puccini, publicul a ascultat Va pensiero sull'ali dorate (Du-te, gând, pe aripi de aur), din opera Nabucco de Giuseppe Verdi, în interpretarea Corului și Orchestrei Operei Naționale din București dirijate de Giuliano Carella. Corul sclavilor evrei (amintind de perioada captivității babiloniene după pierderea Primului Templu din Ierusalim în 586 î.Hr.) a sunat sfâșietor. O interpretare de zile mari.
Pe fundalul scenei rulau imagini din sumbra realitate a zilelor noastre: războiul din Ucraina. Teatrul din Mariupol distrus abominabil de forțe primitive, venite din neantul preistoriei umanității. Impresionantă asocierea muzică - imagini vizuale proiectate! Merită toată lauda regizorul Rareș Zaharia.
În încheierea spectacolului am ascultat In mia man alfin tu sei (În sfârșit ești în mâinile mele), din opera Norma de Vincenzo Bellini. Au interpretat soprana Nelly Miricioiu, tenorul Gregory Kunde, basul Leonard Bernad, Corul și orchestra Operei Naționale din București, dirijate de Giuliano Carella. Splendid a fost realizat acest moment încărcat de tensiune, în care Norma - Marea Preoteasă a druizilor - îi promite viața și libertatea lui Pollione - proconsulul roman în Galia - în schimbul dragostei lui. Oroveso, marele preot al druizilor, tatăl Normei, interpretat de basul Leonard Bernad - cu o voce profundă și o frază muzicală excelent condusă - a intervenit sobru, la final. Richard Wagner aprecia opera Norma astfel: "Admir în Norma bogăția și forța inspirației melodice, unită cu un profund realism al pasiunilor cele mai intime."[6] Și tocmai aceste valori au fost scoase în evidență de interpretarea sopranei Nelly Miricioiu. Sesizam în cântul artistei o asociere cu muzica lui Chopin.
În ropotul de aplauze care nu mai conteneau, în marea de flori oferite artiștilor de pe scenă, Soprana Nelly Miricioiu, cu lacrimi de bucurie pe față, (după ce i s-a cântat La mulți ani, în engleză) a interpretat cu duioșie romanța Păsărică mută-ți cuibul, antrenând publicul și artiștii de pe scenă să cânte refrenul alături de aniversată: "Păsărică mută-ți cuibul și te du / La fereastra mândrei mele spune tu, / Spune-i că eu plâng mereu, neîncetat, / C-am iubit pe cine nu m-a meritat".
Plutea în aer un sentiment de recunoștință față de o mare artistă, născută pe plaiurile noastre și care a dus faima școlii de canto românești în întreaga lume. La mulți ani, stimată doamnă Nelly Miricioiu!
NOTE
[1] Dirijorul Giuliano Carella, s-a născut la Milano (Italia), în anul 1956. Este invitat să dirijeze constant în teatrele de operă și sălile de concert din München, Berlin, Hamburg, Paris, Londra, Amsterdam, Marsilia, Strasbourg, Geneva, Madrid, Barcelona, Lisabona, Monte Carlo, Leeds, Buenos Aires, Detroit, Tokyo, Liège, Toulon, Verona, Bologna, Palermo, Catania, Genova, Trieste, Pesaro, Martina Franca, Torre del Lago și Dordrecht. Giuliano Carella are un vast repertoriu - de la Paisiello la Ferrero, -incluzând toate lucrările importante din repertoriul operistic italian. Printre înregistrările sale se numără Norma , La sonnambula (Bellini), Ernani (Verdi), Turandot (Puccini), Elisabetta (Rossini), Diluvio universale (Donizetti), Esule di Granata (Meyerbeer). Din 1990, Giuliano Carella este președintele ansamblului I Solisti Veneti. La Verona a dirijat de mai multe ori atât în timpul stagiunilor de iarnă la Teatro Filarmonico, Italiana în Alger (Rossini), La Traviata (Verdi), Il barbiere di Siviglia (Rossini), cât și în cadrul festivalului de vara de la Arena din Verona, unde a dirijat Tosca, Madama Butterfly, Turandot (Puccini), La Traviata și Aida (Verdi). La Opera din Israel a dirijat Simon Boccanegra (2019), La fanciulla del West (2004) și Rigoletto (2000).
[2] Tenorul Gregory Kunde s-a născut la 24 februarie 1954, Kankakee, Illinois în SUA. Este un tenor de operă american, asociat în special cu repertoriile franceze și italiene. Kunde a studiat dirijatul coral și vocal la Universitatea de Stat din Illinois, înainte de a-și face debutul profesional în 1978 la Opera Lyric din Chicago, în rolul lui Cassio din Otello, cântând ulterior Prunier în La rondine și Vanya în Katya Kabanova. A apărut de asemenea, la Opéra de Montréal în rolul lui Tybalt în Roméo et Juliette și în rolul lui Arturo în I puritani, alături de Luciana Serra. A debutat la Metropolitan Opera din New York, în 1987, ca supliment pentru rolul lui Des Grieux din Manon de Massenet. În 2006 a fost solicitat pentru producția I puritani de Bellini, la Metropolitan Opera. În anul 2019 a cântat în opera Samson et Dalila de C. Saint-Saëns. A fost invitat la Festivalul de la Pesaro, în 1992. A realizat roluri precum: Mitridate, re di Ponto, Rodrigo în La donna del lago, Arnold în Guillaume Tell, Ernesto în Don Pasquale, Nadir în Les pêcheurs de perles, Roméo în Roméo et Juliette, Enée în Les Troyens, Otello. Gregory Kunde a făcut înregistrări cu roluri din operele Benvenuto Cellini și Gérald în Lakmé.
[3] Soprana Marta Sandu Ofrim a studiat la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a obținut diploma de licență și de masterat. Și-a aprofundat studiile la Londra, în cadrul Guildhall School of Music and Drama, cu soprana Nelly Miricioiu, care-i este maestră și în prezent. A urmat cursurile de master ale sopranei Luciana Serra, profesor de tehnică vocală la Accademia Teatro alla Scala din Milano, fiind invitată să susțină o serie de concerte în Italia. De asemenea, a fost invitată de soprana Marina Krilovici la Kefalonia Music Festival (Grecia), unde a urmat un masterclass și a susținut un concert în cadrul Festivalului. Finalistă și laureată a concursurilor Marcello Giordani (Taormina) și Hariclea Darclée (Brăila), Marta Sandu susține frecvent concerte în țară și în străinătate. Pe scena Operei Naționale din București ea interpretează rolurile Elsa în Lohengrin, Violetta Valéry din La Traviata, Nedda în I Pagliacci, Micaëla în Carmen, Marguerite în Faust, Donna Anna în Don Giovanni, Liù în Turandot, Zoe în O scrisoare pierdută, Susanna în Nunta lui Figaro, Musetta în La Bohème, Adina în Elixirul dragostei; de asemenea a fost solistă în Carmina Burana, Peer Gynt și Stabat Mater de Gioachino. Rossini. Pentru interpretarea rolului Pamina din Die Zauberflöte de W.A. Mozart, Marta a obținut Premiul Soprana Anului, decernat la Gala Premiilor VIP. De-a lungul timpului, după debutul său pe scenă în rolul Sylvia din opereta Die Csárdásfürstin de Emmerik Kálmán, la Teatrul Național de Operetă Ion Dacian din București, a făcut parte din Ansamblul Profil, interpretând mai multe roluri în opere contemporane românești. În plus, a participat la prima înregistrare mondială a integralei liedurilor de George Enescu, coordonată de soprana Mariana Nicolescu și la turneul promoțional pentru acest proiect, la Praga, Roma, Paris, în Japonia, la Aichi, Nagoya și Tokyo și în SUA, la New York. Colaborează cu Opera Națională Română din Timișoara, Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu din Chișinău, Opera Națională din Sofia, Opera Română din Craiova, Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța, Opera Națională Română din Iași. Repertoriul vocal - simfonic interpretat de Marta Sandu Ofrim împreună cu orchestre filarmonice din țară cuprinde:·Gloriade Antonio Vivaldi, Oratoriul de Crăciun de Johann Sebastian Bach, Nelson-Messe de Joseph Haydn, Requiem, Missa Încoronării, Missa în Do major de Wolfgang Amadeus Mozart, Requiemul German de Johannes Brahms și Simfonia nr. 2 de Gustav Mahler.
[3] Soprana Marta Sandu Ofrim a studiat la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a obținut diploma de licență și de masterat. Și-a aprofundat studiile la Londra, în cadrul Guildhall School of Music and Drama, cu soprana Nelly Miricioiu, care-i este maestră și în prezent. A urmat cursurile de master ale sopranei Luciana Serra, profesor de tehnică vocală la Accademia Teatro alla Scala din Milano, fiind invitată să susțină o serie de concerte în Italia. De asemenea, a fost invitată de soprana Marina Krilovici la Kefalonia Music Festival (Grecia), unde a urmat un masterclass și a susținut un concert în cadrul Festivalului. Finalistă și laureată a concursurilor Marcello Giordani (Taormina) și Hariclea Darclée (Brăila), Marta Sandu susține frecvent concerte în țară și în străinătate. Pe scena Operei Naționale din București ea interpretează rolurile Elsa în Lohengrin, Violetta Valéry din La Traviata, Nedda în I Pagliacci, Micaëla în Carmen, Marguerite în Faust, Donna Anna în Don Giovanni, Liù în Turandot, Zoe în O scrisoare pierdută, Susanna în Nunta lui Figaro, Musetta în La Bohème, Adina în Elixirul dragostei; de asemenea a fost solistă în Carmina Burana, Peer Gynt și Stabat Mater de Gioachino. Rossini. Pentru interpretarea rolului Pamina din Die Zauberflöte de W.A. Mozart, Marta a obținut Premiul Soprana Anului, decernat la Gala Premiilor VIP. De-a lungul timpului, după debutul său pe scenă în rolul Sylvia din opereta Die Csárdásfürstin de Emmerik Kálmán, la Teatrul Național de Operetă Ion Dacian din București, a făcut parte din Ansamblul Profil, interpretând mai multe roluri în opere contemporane românești. În plus, a participat la prima înregistrare mondială a integralei liedurilor de George Enescu, coordonată de soprana Mariana Nicolescu și la turneul promoțional pentru acest proiect, la Praga, Roma, Paris, în Japonia, la Aichi, Nagoya și Tokyo și în SUA, la New York. Colaborează cu Opera Națională Română din Timișoara, Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu din Chișinău, Opera Națională din Sofia, Opera Română din Craiova, Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța, Opera Națională Română din Iași. Repertoriul vocal - simfonic interpretat de Marta Sandu Ofrim împreună cu orchestre filarmonice din țară cuprinde:·Gloriade Antonio Vivaldi, Oratoriul de Crăciun de Johann Sebastian Bach, Nelson-Messe de Joseph Haydn, Requiem, Missa Încoronării, Missa în Do major de Wolfgang Amadeus Mozart, Requiemul German de Johannes Brahms și Simfonia nr. 2 de Gustav Mahler.
[4] Tenorul Daniel Magdal s-a născut la Iași, unde a absolvit cursurile Liceului de Artă Octav Băncilă și ale Academiei de Artă George Enescu - secția canto la clasa maestrului Octavian Naghiu-Alba. A fost angajat ca solist al Operei Naționale din Iași, ca tenor liric-lejer, debutând în roluri precum: Almaviva (Il Barbiere di Sevilla), Ernesto (Don Pasquale) și Nemorino (L'Elisir d'Amore). La începutul anilor '90 a emigrat în Germania, unde a evoluat pe scenele multor teatre, abordând repertoriul pentru tenor lirico-spinto și mai târziu cel pentru tenor spinto-dramatic. A cântat pe scene ale operelor din întreaga Europa, dar și din America și Asia (Deutsche Oper Berlin, Semperoper Dresda, Staatsoper Saarbrücken, Staatsoper Hannover, Theater Klagenfurt, Theater Innsbruck, Oper Essen, Staatsoper Prag, Oper Maribor și Opera de Stat Sofia. În anul 2004 a debutat la Opera Națională din București în rolul Radames, din opera Aida. Acesta a fost începutul unei colaborări fructuoase de-a lungul anilor, colaborare finalizată cu angajarea ca solist al Operei Naționale din București, începând cu stagiunea 2018-2019. A susținut și concerte vocal-simfonice și mai multe seri de lieduri la New York, Berlin și București. Vastul său repertoriu cuprinde roluri din creația compozitorilor: Giuseppe Verdi - Aida, La Traviata, Un Ballo in Maschera, La Forza del Destino, Il Trovatore, I Masnadieri, Don Carlo, Otello, G. Puccini- La Bohème, Tosca, La Fanciulla del West, Madama Butterfly, Le Vili, Il Tabarro, Turandot, Manon Lescaut, R. Wagner- Lohengrin, Die Walküre, G. Meyerbeer- Le Prophet, Les Huguenots, Vasco da Gama (L'Africaine), H. Berlioz - Les Troyens, Benvenuto Cellini, G. Bizet- Carmen, Arrigo Boito - Mefistofele, C. Saint-Saëns- Samson și Dalila, A. Dvořak- Rusalka, R. Leoncavallo- I Pagliacci, P. Mascagni - Cavalleria Rusticana. De asemenea, Daniel Magdal a interpretat roluri în lucrări operistice mai rar cântate, de Stanisłav Moniuszko, Gabriel Dupont și Manfred Trojan.
[5] Basul Leonard Bernad a interpretat în această stagiune 2021/2022, rolul lui Don Basilio în Il Barbiere di Siviglia la Stadttheater Klagenfurt și Mephisto în Faust la Opera Națională din București. Repere pentru sezonul 2019/2020 pentru basul roman Leonard Bernad includ Masetto/ Commendatore în Don Giovanni la Operá National de Bordeaux, Melisso în Alcina, atât la Opéra National de Lorraine în Nancy, cât și la Opéra de Dijon cu Leonardo Garcia Alarcón ca dirijor, Il Frate în Don Carlo la Teatro la Fenice din Veneția, dirijat de Chung Myung-whun și Biterolf în Tannhäuser la Stadttheater Klagenfurt. El a făcut recent debutul său ca Leporello în Don Giovanni la Teatrul Bonn, unde a fost un membru al ansamblului și a cântat roluri precum: Ariodate în Serse de Händel, Alvise Badoero în La Gioconda, Figaro în Le Nozze di Figaro, Sarastro în Die Zauberflöte, Zuniga în Carmen, Jacopo Loredano în I due Foscari, Cesare Angelotti în Tosca, Swallow în Peter Grimes și Timur în Turandot. Ca membru al ansamblului operei Vlaanderen, angajamentele lui Leonard includeau roluri precum Biterolf în Tannhäuser, Idraote/Astarotte în Rossini's Armida, Pharnaces în der König Kandaules, Colline în La Bohème, Lodovico în Otello, la voce Di Nettuno în Idomeneo și Joe în Aufstieg und Fall der Stadt Mahagonny. Alte angajamente trecute au inclus Marchese în Mirandolina la Bayerische Staatsoper, precum și Stimme dere Wächter der Stadt în Die Frau ohne Schatten la Festivalul de operă din München. El a cântat Il Vecchio Zingaro în Il Trovatore și il Capo de la Guardia în Medea Cherubini, ambele producții dirijate de Zubin Mehta in 2012 la Festival del Mediterrani. Leonard a apărut alături de Edita Gruberova în La straniera de Bellini la Philharmonie am Gasteig din München si la Wiener Musikverein. Sub îndrumarea muzicală a lui Plácido Domingo a cântat rolul Commissario di Polizia în Amelia al Ballo a lui Menotti și printre alți dirijori cu care el a avut plăcerea de a lucra, îi menționăm pe Alberto Zedda, Antonino Fogliani, Dmitri Jurowski, Alexander Joel și Paul McCreesh. În concertul intitulat Rugă pentru pace, din data de 2 aprilie 2022, de la Catedrala Sf. Iosif din București, soprana Marta Sandu Ofrim și basul Leonard Bernad, soliști ai Operei Naționale București și mezzosoprana Maria Miron Sîrbu, de la Opera Națională Română din Iași, vor interpreta muzică sacră. La pupitrul dirijoral se va afla Daniel Jinga, manager general interimar al Operei bucureștene.
[6] Ștefănescu, Ioana: O istorie a muzicii universale, vol. IV, Editura Fundația Culturală Română, București, 2002, pag. 65.
[6] Ștefănescu, Ioana: O istorie a muzicii universale, vol. IV, Editura Fundația Culturală Română, București, 2002, pag. 65.