Telespectatorii pot interacţiona în direct cu moderatorul Dragoş Bucurenci prin intermediul weblog-ului www.culturalibre.ro.
- Argument de Dragoş Bucurenci -
Dărâmaţi acest templu şi în trei zile voi clădi un altul!
Aşa le-a spus Iisus din Nazaret iudeilor acum două mii de ani, aflându-se în Templul din Ierusalim. Iisus vorbea despre templul trupului Său şi pe acesta se lăuda că-l va reclădi în trei zile dacă va fi dărâmat. Dar mai marii iudeilor n-au priceput ironia profetului şi i-au răspuns cât se poate de serios: Acest templu a fost clădit în 46 de ani şi Tu îl vei ridica în trei zile?
Dacă încercăm să privim lucrurile din perspectiva lor, vom vedea că reacţia nu a fost tocmai nepotrivită.
Iisus din Nazaret se afla în templul lui Solomon, cel mai important monument arhitectonic şi de cult al iudeilor. Desigur, lui Iisus îi plăcea să vorbească în pilde şi era cunoscut pentru vorbele sale cu dublu înţeles. Dar când cineva, fie el şi un profet al iertării şi al iubirii, vorbeşte destul de lămurit despre dărâmarea templului, nu e oare o reacţie firească să-i atragi atenţia că lucrarea pe care vrea s-o dărâme a fost clădită în 46 de ani? Nu e oare firesc să-i atragi atenţia că vrea să distrugă o lucrare de patrimoniu?
E drept că, acum două mii de ani, patrimoniul nu era o noţiune foarte la modă. Dar în zilele noastre lucrurile s-au schimbat semnificativ: au apărut organisme internaţionale care protejează patrimoniul universal şi fiecare ţară are un Oficiu pentru Patrimoniu. Astăzi pare de neimaginat ca cineva să instige la dărâmarea Capelei Sixtine, la dinamitarea Porţilor lui Istar, la incendierea Luvrului sau la revopsirea Voroneţului.
Şi totuşi, în România zilelor noastre, criticii şi istoricii de artă vorbesc despre distrugerea lucrărilor de patrimoniu. Iar ei, cu siguranţă, nu folosesc metafore. Unii dintre ei vorbesc chiar de crime în serie şi se referă la cazuri precum Biserica "Sfinţii Îngeri" din Constanţa şi Biserica din Bălteni.
În aceste lăcaşuri de cult, picturile valoroase semnate de Constantin Ioanid şi de Olga Greceanu au fost înlăturate fără ca măcar să se încerce restaurarea lor. Picturile distruse urmau să fie incluse în lista bunurilor de patrimoniu, dar procedurile birocratice s-au dovedit prea anevoioase: protecţia cerută a rămas fără obiect.
| "Pictura lui Ioanid, şi în expresia constănţeană, merita să aibă calitatea de monument istoric." (Ioan Opriş, fost Secretar de Stat în Ministerul Culturii). |
Pentru istoricii de artă, distrugerea unei lucrări de patrimoniu este un păcat capital. Reprezentanţii ministerului culturii şi ai Bisericii vorbesc despre greşeală din neştiinţă. Dar tot Biserica ne învaţă că şi păcatul din neştiinţă e tot păcat.
| "Se constată tot mai mult consecinţele dezastroase ale lipsei de cultură - cultură plastică, cultură vizuală, cultură în general - atât în rândul preoţilor, cât şi - de ce să n-o spun, chiar dacă nu voi fi simpatic - a credincioşilor." (Răzvan Theodorescu). |
Cine sunt, aşadar, ştiutorii şi neştiutorii zilelor noastre?
Cine sunt ce cei care dărâmă temple şi le clădesc la loc în trei zile?
Cazul "Biserica Îngerilor" şi cazul bisericii din Bălteni par două exemple concrete în care îndemnul lui Iisus de a dărâma şi a clădi la loc în trei zile a fost înţeles în litera şi nu în spiritul lui.
Faptele fiind deja consumate, nu ne rămâne decât să aflăm părerea clericilor şi a specialiştilor: în materie de patrimoniu, există viaţă după moarte?