Scopul întâlnirilor ce vor avea loc nu este acela de a construi un tablou al perioadei respective (adică un "Remember The Sixties"), ci de a pătrunde, mai degrabă, în imaginarul legat de acea perioadă, motivul pentru care o parte a publicului tânăr priveşte cu admiraţie şi chiar nostalgie (poţi fi nostalgic după ceva ce nu cunoşti direct?) tot ce ţine de fervoarea acelor ani. Miturile care pornesc de aici, valorile de atunci pe care ni le-am însuşit într-o oarecare măsură au dus la crearea unei etichete împotriva căreia chiar aceste valori luptă: un brand cultural.
Prin urmare, încercăm să arătăm în ce fel acea perioadă a schimbat definitiv aspectul societăţii, însă nu ne vom feri să demitizăm anii '60.
Primul dintre domeniile în care se produc schimbări majore în anii '60 în America este literatura, prin scriitorii generaţiei Beat. Mai mult decât a impune doar un stil literar, această generaţie a adoptat un stil de viaţă ce îi va inspira pe tinerii rebeli ai anilor '60: boemi, creativi în mod spontan şi câteodată aiuristic, aceşti scriitori au produs texte controversate atât pentru promovarea nonconformismului, cât şi pentru stilul nonconformist în care scriau. Deşi termenul de "generaţie beat" apare în 1948, adepţii nu au apărut decât la sfârşitul anilor '50, începutul anilor '60, încurajaţi de romanul "Pe drum" al lui Jack Kerouac. Ecouri ale generaţiei Beat au existat în toate formele de cultură alternativă / contra autorităţii. Poate fi văzută ca prima subcultură modernă.
Odată cu textele publicate ale acestor scriitori se petrece un proces de liberalizare, democratizare a literaturii: elemente ale culturilor de diverse tipuri şi chiar obscenitatea îşi fac loc în mainstream. În procesul acesta de eliberare, un rol semnificativ îl are Salinger, care, în 1951, publică The Catcher in the Rye, un roman scris în argou, controversat până în ziua de astăzi.
Deşi în Occident literatura a fost unul dintre factorii declanşatori ai schimbărilor petrecute în anii '60, decalajul literaturii române faţă de această literatură a fost foarte mare, iar recuperarea lui sub diverse aspecte continuă şi astăzi. În anii '60 în România curentul mainstream era neomodernismul, avându-l ca reprezentant principal pe Nichita Stănescu. Abia odată cu generaţia optzecistă schimbarea începe să se producă.
Cu toate acestea, la nivelul stilului de viaţă există şi aici o nevoie de eliberare (chiar mai acută decât a tinerilor din Occident şi America) care se cere exprimată la fel ca dincolo de Cortina de Fier: printr-un un anumit gen de muzică, de petreceri, de vestimentaţie. Acest fapt îşi pune totuşi amprenta pe literatura scrisă de cei ce au trăit acea perioadă (dar care au publicat mai târziu), dar şi asupra scriitorilor contemporani care continuă acest proces de democratizare a literaturii.
Vom încerca să punem texte ale generaţiei Beat lângă texte optzeciste sau contemporane. Vom discuta despre influenţele beatnicilor asupra literaturii de azi şi ne vom întreba cum să ne despărţim de ei.
Primul eveniment va avea loc luni, 8 mai 2006, la ceainăria Cărtureşti (în mansardă), la ora 19.00. Printre invitaţi - Simona Popescu, Răzvan Ţupa, Ovidiu Verdeş, Traian T. Coşovei. Moderator - Liviu Papadima. Se va citi literatură - puţină şi bună, veche şi nouă - apoi se va discuta pe temele enunţate, dar şi altele. Şi se va asculta ceva.
Vă aşteptăm!
(Grupul InterArte)