The Fox King
Regia: Woo Ming Jin
O poveste de coming of age cu accente romantice care vine tocmai în Malaezia. Ali și Amir sunt doi frați gemeni care seamănă dar nu răsar: unul e isteț și fâșneț, celălalt e aproape non-verbal, cu excepția unor cuvinte disparate (fiecare, un nume de animal) și aparent fără noimă pe care le transmite când și când fratelui său.
Povestea ar putea fi tristă: mama a murit iar tatăl și-a găsit una mai tânără. Toate merg din rău în mai rău, până la apariția unei noi profesoare de engleză (Dian Sastrowardoyo, fost model din Indonezia) - o prezență solară și picantă care aprinde mințile și imaginația celor doi băieți și aproape salvează o poveste altfel dezlânată și un pic prea ambițioasă (mai ales când ia o turnură magic-realistă), dar extrem de plăcută privirii. Deși se vrea un Rohmer pe o plajă la antipozi, The Fox King e pasabil, chiar și pentru cei mai impasibili dintre noi.
Frankenstein
Regia: Guillermo del Toro, cetățean de onoare al Torontoului
"Victor, you only listen when I hurt you!"
Mult așteptat în orașul unde s-a filmat marea sa majoritate (vecinul meu a fost tâmplar-șef responsabil de atelierul doctorului cu pricina), Frankenstein a avut parte de o primire cvasi-triumfală la TIFF 2025, unde a ratat de puțin Premiul Publicului (People's Choice Award), cea mai prestigioasă distincție a festivalului, și probabil o să ia o cârcă de premii "tehnice". Plus ceva pentru Jacob Elordi, al cărui contorsionism fizic și moral e posibil să nu treacă neobservate.
Nici maximalismul gotic al decorurilor & costumelor, nici găselnițele anatomo-fiziologice excesiv de stilizate din această (re)încarnare a lui Frankenstein nu pot ascunde oboseala mitului regurgitat de prea mulți creatori deja. Un proiect ambițios la care GdT visează (și lucrează) de decenii al cărui rezultat nu e un eșec de nivelul lui Megalopolis al lui Coppola, dar...