În prezența unui numeros public, domnul Dan Dediu, Directorul artistic al Festivalului ISCM World New Music Days - «Columna infinită» , a rostit câteva cuvinte despre tematica acestui recital de cvartet de coarde susținut de cunoscutul ansamblu cameral ARCADIA, printr-o frumoasă coincidență pe cunoscuta stradă Lipscani, din Centrul Vechi al Capitalei (etimologia fiind Lipsca, denumirea orașului german Leipzig). Totodată, publicul a fost pus la curent cu convergența ideatică a evenimentului: fascinantul sonotop al Pământului, ca reflectare a lumii vegetale, a elementelor, metal și mătase. Într-adevăr, efectele timbrale realizate de interpreții de pe scenă se metamorfozau în imagini în acord cu titlul lucrărilor, reverberau cu intențiile creatorilor din diferite țări ale lumii.
Prima lucrare prezentată a fost Cvartetul de coarde nr. 2, Faux Flora, primă audiție absolută, a compozitoarei din Estonia, Madli Marje Gildemann Sink [1].
Muzica sa este inspirată și influențată de interesul ei pentru procesele biologice din natură (Nocturnal migrants, Dream Sequence of an Ancient Forest, Three Studies on Plant Biology I. Osmosis; II. Transpiration; III. Photosynthesis, The Sounding Circles, Homage to Eduard Tubin). Lucrarea Faux Flora este inspirată din Neo Botanica - un atlas al florei generate artificial (botanică și tehnologie digitală). Primele două părți (Stellaris Radiala și Lunaris Ignis) reprezintă flori. Iar a treia un copac (Sinuiflora Absurdica), toate fiind hibrizi ai unei flore care nu a existat niciodată; granița dintre real și imaginar devine neclară.
Ascultam efectele create de membrii cvartetului ARCADIA: un tremolo din arcuș, apoi un tremolo din articulația mâinii stângi, coordonat, timbrul era straniu prin emisia sul tasto și pedala violei pe un flageolet. Violoncelul efectua un glissando cu sonoritate ordinario într-un imens crescendo spre o culminație în fortissimo. Un anume zumzet creat prin alternările intervalice periodice amintea de o lume a unor insecte mici, zburătoare. Apoi în a doua parte timbrul se schimba, datorită efectului con legno, bagheta arcușului era plecată spre căluș, atingând strunele în timp ce violoncelul aluneca de-a lungul tastierei ascendent. Totul se transforma apoi într-un angrenaj acordic disonant la care toate patru instrumentele se raliau. Ultima parte debuta liniștit ca într-o ceață pâcloasă, violoncelul se ițea cu un pizzicato insistent, din ce în ce mai aspru, spre maniera bartókiană, cu zgomot provocat de reculul corzii trase vertical cu putere, urmat de glissando. Un alt efect imitând un instrument de percuție a fost cel obținut prin lovire corzilor cu bagheta arcușului.
În aplauzele auditoriului, compozitoarea a fost chemată pe scenă și i-a felicitat pe interpreți.
A doua lucrare a recitalului a fost Arcadefor string quartet de Charles Peck.[2] Piesa a fost comandată de Cvartetul Bergamot și Universitatea Towson, Maryland. Lucrarea se inspiră din experiența senzorială copleșitoare a unei săli de jocuri : un amestec de zgomote mecanice persistente de butoane, imagini de neoane în avalanșă, transpuse sonor. Ritmica frenetică redă hiperactivitatea. Acordurile se schimbă rapid, sunetele sunt dublate. Ratarea jocului și reluarea lui cu îndârjire este sugerată prin repetarea fragmentelor. Apoi, totul se aduce la alt nivel, în care materialul devine mai rafinat. Vioara primă intona un solo, la care ceilalți răspundeau deodată. Ca un leit-motiv, se auzea un sunet prelung, atacat cu o apogiatură scurtă anterioară. Violoncelul efectua un tril ca o pedală clavecinistică de întreținere a înălțimii sunetului.
Vocile dialogau certărețe, unindu-se într-un unison în crescendo, ce catapulta sunetele în spațiu. Sunete cu timbru sticlos, intonate cu ajutorul flageoletelor. Figurații rapide conținând aceleași patru sunete reluate rapid erau întrerupte de mordente. Ca un vârtej, bariolaje pe toate corzile erau însoțite de sunete în pizzicato. Apoi, o melodie coerentă a viorii se încheia cu o șfichiuire în glissando catapultat spre registrul acut. Melodia continua cu un vibrato extrem de larg. Paradoxal, spre finalul cvartetului s-au auzit zone consonantice tradiționale. Până și emisia în flageolete a tutti-ului a creat o stare de serenitate.
Admirabilă seriozitatea cu care artiștii Cvartetului ARCADIA au abordat partiturile interpretate. Au gândit cu mult profesionalism aspectul emisiei unitare, chiar și în momentele ce păreau a fi antagonice timbral (sul tasto-ordinario; arco-pizzicato) intensitățile fiind reglate astfel încât întregul să rămână echilibrat sonor. Doar un cvartet cu experiență reușește acest lucru, iar ARCADIA - am ascultat de mai multe ori formația, cu programe variate - bucură publicul prin măiestria sa camerală.
Publicul a aplaudat intens muzicienii și pe compozitorul invitat pe scenă, care a felicitat interpreții.
A treia piesă cântată de Cvartetul Arcadia a fost Dicotyledon for string quartet (2020/2024) de compozitorul japonez Satoru Ikeda [3]. Violoncelul funcționează precum o axă, iar liniile se dezvoltă simetric, asemenea nervurilor unei frunze.
Unisonului i-a urmat un solo de vioară. Ceilalți interpreți interveneau punctual cu celule în tremolo și pizzicato ori bariolaje rapide. Se percepeau răbufniri, Tema violei a sunat luminos.
La un moment dat violistul strigă scurt pâhhhhu..., cu sunetul unui balon dezumflat brusc.
O singură oară s-a uzat și de clinchetul unui trianglu suspendat de pupitru.
Publicul a aplaudat îndelung lucrarea și interpreții.
Ultima lucrare interpretată de Cvartetul ARCADIA în recitalul de la ARCUB-Gabroveni, a fost Mătasea și metalul (The Silk and. The Metal) for string quartet (2011-2013). Titlul ales provine dintr-o selecție de poeme de dragoste ale celebrului poet chilian Pablo Neruda, traduse de Aurel Covaci. "Metaforele mătăsii și ale metalului apar ca o sublimare a antagonismului și în același timp a complementarității dintre viril și feminin. Metaforele devin astfel, un mod de interpretare a contrastelor între stări muzicale primare și a modalităților de sinteză a acestora. Combativitatea și impetuozitatea, elaborarea, efortul demiurgic și spiritual ca marcă a masculinului se întrețes cu dulceața și căldura, lirismul, senzualitatea și misterul feminin."[5] Lucrarea este o meditație introspectivă. Remarcam elemente de motorism, pentru care travaliul interpreților era unul epuizant. Minunat au fost realizate schimbările bruște de intensitate, de tip ecou, precum și fragmentele de unison, bariolaje, tremolo și glissando ascendent.
Un recital de o înaltă ținută artistică, cu lucrări incitante, demne de un Festival internațional.
NOTE
[1] Madli Marje Gildemann Sink este o compozitoarea estoniană, născută în 1994, a fost premiată la ISCM Young Composer - 2023, Cape Town, Africa de Sud, precum și la International Rostrum of Composers, din Palermo, Sicilia, la categoria tineri compozitori, iar în 2024 a câștigat LHV New Composition Award Au-tasu, Estonia, 2024. A colaborări cu Klangforum Wien, Mondrian Ensemble, Adelphi String Quartet, Ensemble Synchronos, Estonian Percussion Quartet, Ensemble Synaesthesis, Sinfonietta Rīga, Tallinn Chamber Orchestra, Estonian National Symphony Orchestra, Cyberstudio și Ensemble U. Muzica ei a fost interpretată la diverse festivaluri, precum: ORF Musikprotokoll Festival, Estonian Music Days, Baltic Music Days, ISCM World Music Days în Africa de Sud, Lucerne Festival, Bern Music Festival, Al(t)chemie Festival, AFEKT Festival și Classical NEXT Showcase.
[2] Compozitorul american Charles Peck s-a născut în 1988, a câștigat Premiul Memorial Otto R. Stahl pentru compoziție, Premiul Scott Huston pentru compoziție. A obținut doctoratul la Universitatea Cornell. Muzica sa a fost interpretată de: Minnesota Orchestra, Albany și Columbus Symphonies, Orchestra St. Luke's, Kaleidoscope Chamber Orchestra, Civic Orchestra of Chicago, Alarm Will Sound, JACK Quartet, Sandbox Percussion și Contemporaneous. A primit burse de la Fundația Guggenheim și Academia Americană de Arte și Litere. Creațiile sale au fost prezentate în festivaluri precum: Carnegie Hall, Symphony Center din Chicago, Aspen Music Festival, Cabrillo Festival, Mizzou International Composers Festival, Minnesota Orchestra's Composer Institute, Beijing Modern Music Festival, Cultivate at Copland House, American Music Festival și New Music Gathering. Charles Peck este, de asemenea, membru al corpului profesoral de compoziție al Universității din Pittsburgh. Dintre compozițiile sale amintim Rift & Shade, LocrianZoom - Trio cu pian.(2021), Kindling pentru pian, vioară, violoncel, flaut și percuție,"443" for percussion duo and electronics.
[3] Compozitorul japonez Satoru Ikeda s-a născut în orașul Hamamatsu, în 1961. A studiat compoziția cu Hiroshi OTSUKI și Shin SATO. După ce a obținut o diplomă de licență în Educație de la Universitatea Shizuoka în 1983 și un master în compoziție de la Universitatea de Arte din Tokyo în 1987. Satoru IKEDA a câștigat 20 de premii și distincții, inclusiv: Premiul I la Concursul de Muzică al Japoniei (1988); un premiu din partea Japan Symphony Promotion Foundation (2000); un premiu pentru lucrare remarcabilă la The Orchestral Song Composition Competition (2001); Premiul al treilea la Premiul Internațional de Compoziție din Luxemburg (2004); nominalizat la Concursul de Compoziție de 10 ani de la The British Harpsichord Society (2012); Premiul al treilea la Concursul Internațional de Compozitori Alfred Schnittke (2018); selecție pentru Concursul Internațional al Compozitorilor Sacrarium (2018); și premiul 1 Ex-Aequo la International Call for Scores al Musica Prospettiva (2019-20). A câștigat premiul pentru Cel Mai Bun Album Clasic (SUA). Lucrările lui Ikeda au fost interpretate la Sydney International Composers Concert (2017), ISCM World New Music Days, la Beijing (2018). Este în prezent director muzical la Shimamura Music Co., Ltd. și membru al Societății Japoneze pentru Muzică Contemporană.
[4] Compozitorul român Adrian Pop s-a născut în 1951. A studiat compoziția la Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, între 1970 și 1976, sub îndrumarea maeștrilor Sigismund Toduță și Cornel Țăranu. A fost distins cu: Ordinul Meritului Cultural din partea Președintelui României, Cavaler al Ordre des Arts et des Lettres, acordat de Ministerul Culturii din Franța. A obținut Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Premiul George Enescu al Academiei Române, premii la concursuri internaționale de compoziție în Franța, Italia, Austria, Spania și Africa de Sud. La Filarmonică Transilvania, a fost Secretar și Consultant Artistic și Director general. Între 2009 și 2024, A fost Director artistic al Festivalului de Muzică contemporană Cluj Modern. A fost rector al Academiei de Muzică Gheorghe Dima. A compus lucrări simfonice, corale, muzică de cameră.
[5] Caiet-Program al ISCM World New Music Days2026, pag. 19.
*Plante dicotiledonate: magnoliaceae (magnolia, dafinul, arborele de scorțișpară, arborele de canfor), rosaceae, solanaceae, papilonaceae, fagaceae, ranunculaceae ș.a.