Festivalul ISCM WORLD NEW MUSIC DAYS 2026 - Columna Infinită, 2026, a adus în fața publicului un concert coral foarte frumos și binevenit, care s-a desfășurat în Studioul de Operă și Multimedia al UNMB.
Paradoxal, muzica bizantină este de actualitate chiar și într-un festival de muzică nouă, deși unele cântări datează din anii 1400. "Sublimul e o criză temporală a eternității", spunea Emil Cioran. [4] Este un chip de a ne arăta rădăcinile, afirma compozitorul Dan Dediu.
Spectacolul a fost minuțios regizat, pentru a crea atmosfera unor cântări străvechi, din repertoriul muzicii bizantine. Astfel, invitații străini la festival au putut audia aceste nestemate muzicale.
În cuvântul introductiv rostit de dirijorul Nicolae Gheorghiță, s-a arătat că aceste cântări (unele medievale, ori din secolul al XVII-lea) fac parte și din repertoriul Mănăstirilor din Sfânt Muntele Athos, fiind interpretate și la strana Patriarhiei de Constantinopol.
În deschiderea concertului, am ascultat o lucrare a unui compozitor anonim, intitulată: Ție, Conducătorule invincibil, cu text în limba greacă, cântat pe glasul I plagal (hypodorios) diatonic, un eh cu subton. Înaintea fiecărei piese se făcea acordajul glasului respectiv.
Calitatea ansamblului Psalmodia este conferită de vocile fin cizelate, integrate astfel încât senzația de unitate să domine rezultatul sonor.
A doua lucrare interpretată a fost Hristos a înviat, cu text în limbile greacă, slavonă și română, de un compozitor anonim. Din nou s-a cântat în modul I plagal.
Pe fundalul scenei rulau imagini ce reprezentau icoane, fresce, mănăstiri athonite, precum și pagini de manuscrise și miniaturi.
A urmat Aliluia, iată Mirele vine (tropar din Săptămâna Mare), de Macarie Ieromonahul (1770-1836), cântat pe glasul VIII (hypomixolydian) diatonic.
"Iată mirele vine în miezul nopții și fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednic este acela pe care îl va afla lenevindu-se; vezi dar sufletul meu, cu somnul să nu te îngreuiezi ca să nu te dai morții și afară de împărăție să te încui; ci te deșteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Dumnezeule, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi."
În acest tropar este vorba mai mult de legătura pe "verticală" între om și Dumnezeu; rugăciunea conține tematici importante: venirea Mirelui, așteptarea în stare de umilință, răsplata, avertismentul, Împărăția lui Dumnezeu rugăciunea de laudă și rugăciunea de cerere.
Am ascultat apoi cântarea Bethleeme, pregătește-te de Petros Peloponnesios (1735-1778), în modul IV plagal.
A urmat Cuvânt bun de Theodoros Phokaeus (1790-1851), cântat de asemenea în modul IV plagal, apoi Binecuvântările Învierii de Sebastian Barbu-Bucur, cântat în modul III frigios, enarmonic.
Se auzea bine dozat sub melodie, acel ison pe Ga, cu schimbări pe Pa și Ni. Cadențele perfecte se fixau pe Pa, cele imperfecte pe Ke, iar cea finală pe Ga.
"Binecuvântat ești, Doamne, învață-ne pe noi îndreptările Tale. Soborul îngeresc s-a mirat văzându-Te pe Tine între cei morți socotit fiind, și puterea morții surpând, Mântuitorule, și împreună cu Tine pe Adam ridicându-l, și din iad pe toți slobozindu-i."
A urmat o cântare de compozitor anonim, intitulată Îngerul a strigat, intonată în glasul I, Dorian, diatonic, în baza Pa. Solista, cântăreața libaneză Ribale Wehbé, avea o voce caldă, rafinată, cu o melodică plină de ornamente (omalom, psifiston, eteron, varia, antichenoma) și melisme, în tact papadic, cu gorgoane și trigoane, fin realizate. A cântat în limba arabă, stârnind un ropot de aplauze din partea numerosului public, efectiv surprins de frumusețea interpretării.
"Scopul principal al muzicii bizantine este până la urmă rugăciunea, iar prin muzică este slăvit Dumnezeu", spunea într-un interviu cântăreața Ribale Wehbé.
"Îngerul a strigat celei pline de dar: Curată Fecioară, bucură-te; Și iarăși zic: bucură-te, căci Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt și pe morți i-a înviat; popoare veseliți-vă!"
Acompaniată de ansamblul Psalmodia, solista a colaborat cu corul bizantin în mod profesionist, indicând, cu mâna dreaptă, momentele de schimbarea a isonului, pe silabele accentuate.
Tot cântăreața Ribale Wehbé a fost solista cântării Cuvine-se cu adevărat de Mitrï al-Murr (diacon, compozitor libanez), cu text în limba arabă, pe glasul I.
"Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim."
După cântarea a 9-a din Canonul sfinților Brâncoveni de Cornel Coman (1973), interpretată pe glasul autentic I dorian, am ascultat Gustați și vedeți (Imnul împărtășaniei) de Ioannēs Klaclas Lampadarlos (cca. 1400). Corul a interpretat cu însuflețire cântarea pe glasul I, tetrafonos (Ke).
O surpriză a fost venirea pe scenă a unui student, care mânuia toaca, cu un ritm pulsatoriu metronomic, dar și cu o diferențiere timbrală a loviturilor, în funcție de locul lovirii ciocănelului pe scândură.
Aplauze intense și îndelungate au răsplătit artiștii de pe scenă.
La sfârșitul concertului, invitații aflați în holul Studioului de Operă comentau cu satisfacție acest eveniment artistic, emoționant, care mă ducea cu gândul la ultima propoziție din fraza: "Toate lucrurile sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos. Toate lucrurile sunt îngăduite, dar nu toate zidesc" (1 Corint. 6:12; 10:23). Iar acest concert al Corului Bizantin Psalmodia a îndemnat și împlinit cu prisosință îndemnul, fiindcă o astfel de muzică într-adevăr clădește spiritual.
NOTE
[1] Ansamblul academic de muzică bizantină Psalmodia, sub egida Universității Naționale de Muzică din București, a fost fondat în anul 1988 de arhidiaconul prof.dr. Sebastian Barbu-Bucur. Ansamblul este dedicat interpretării cântării psaltice din mediul academic românesc și s-a implicat în numeroase proiecte de recuperare și interpretare a repertoriilor bizantine și post=bizantine păstrate în notații muzicale învechite. Activitățile ansamblului fac parte din programul de Muzică Religioasă Bizantină în cadrul căruia studenții sunt încurajați să aprofundeze lumea cântării sacre și să participe la ansambluri specializate.
[2] Nicolae Gheorghiță este profesor de paleografie muzicală bizantină, stilistică muzicală și teorii ale interpretării cântului bizantin la Universitatea Națională de Muzică din București, precum și dirijor și interpret al Ansamblului bizantin Psalmodia. Este de asemenea, Prorector și Director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat din UNMB., precum și Vice-Președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
[3] Ribale Wehbé s-a născut în anul 1999, la Beirut, Liban, într-o familie de muzicieni. A cântat ca solistă în Corul Școlii de Muzică Ecleziastică din Beirut. Este o tânără interpretă de muzică tradițională religioasă, o bună cunoscătoare a muzicii orientale, pasionată de muzica bizantină S-a stabilit în Grecia în 2020, pentru a-și continua studiile muzicale. Și-a obținut diploma de licență în Educație muzicală și Muzicologie la Universitate Antonine - Baabda din Liban, în 2020 și diploma în muzică bizantină la Școala de Muzică Bizantină a Arhiepiscopiei Atenei - Grecia în anul 2021. A susținut primul său concert internațional, la Festivalul de Muzică Bizantină de la Brașov. Ribale Wehbé a înregistrat la Brașov primul ei CD, intitulat Suflete al meu (2019). În vara anului 2021, a luat parte ca solistă la Festivalul Diaghilev, în Perm - Rusia și la Festivalul Internațional de la Salzburg - Austria, în colaborare cu maestrul Theodor Currentzis și Grupul Music Aeterna. Ribale Wehbé cântă la pian și oud (instrument cordofon arab). Ribale Wehbé a participat ca solistă la turneul Național Gala Bunei Vestiri-2026, la Sala Unirii din Iași, alături de Orchestra Liber Artis, turneu continuat la Cluj-Napoca și București. A cânta și la biserica Militară din Bacău.
https://youtu.be/4YHD5rweoXQ
[4] Cioran, Aurel: Cioran și muzica, editura Humanitas, București, 2016, pag. 93.
*Lampadarios, conducătorul celei de-a doua strane (stânga) de cântăreți în practica bisericii ortodoxe răsăritene.