Şapte Seri / martie 2007
Lucas: "It's better to give than to receive"
Coppola & Spielberg: "No, it isn't"

S-a dus şi ediţia asta, iară am stat pînă dimineaţa şi apoi am avut ca de obicei un gust amar (o fi şi de la vin), a luat cine trebuie, adică cu Scorsese şi Morricone mă declar mulţumit. Mai bine mai tîrziu decât deloc...

Îmi pare rău mai ales pentru Peter O'Toole, care a pierdut a 8-a oară şi ştiam de ce. Din cauza lui Idi Amin. De aceea nu m-am putut bucura pentru Forest Whitaker, care a avut un speech emoţionant şi care oricum trebuia să ia Oscarul de la Bird (dacă ar fi fost nominalizat, cannezii, mai deştepţi, i-au dat premiu atunci în 1988). Ellen De Generes a fost nici prea prea, nici foarte foarte ca prezentatoare, chiar decentă (mai puţin când a dat cu aspiratorul), mi-a plăcut că l-a pus pe Spielberg să-i facă o poză cu Clint pentru pagina ei myspace.

Show-ul în sine a avut un moment foarte amuzant, comicii la Oscar, Will Ferrell, Jack Black şi John C Reilly, un mini-muzical, în rest balet, mimi, montaje şi rochii de fiţe. Jack Nicholson ras în cap, de nici nu l-am recunoscut la început, m-am prins după ochelari. Dacă nu vine el la Oscaruri, atunci cine? Jack a dat şi premiul de cel mai bun film, ca şi anul trecut (acum alături de Diane Keaton), sub egida Something's Gotta Give, acum lui Graham King, producătorul lui The Departed. Care a mai luat şi pentru scenariu adaptat, montaj (a treia oară cînd ia Oscarul Thelma Schoonmaker), regie (aici revin!), şi care repet, ar fi trebuit să-i dea şi lui Nicholson pentru actor în rol secundar (nici nu l-au nominalizat!), dar lasă, a luat Alan Arkin (Little Miss Sunshine), care a fost cam sec şi a menţionat după, că nu prea crede în chestiile astea. Iar Helen Mirren a luat pentru The Queen, un fapt la fel de previzibil pe cât e încălzirea globală (tema din cel mai bun documentar, An Incovenient Truth).

Dreamgirls s-a dovedit just, zic eu, marele perdant, 8 nominalizări şi două premii, sunet şi Jennifer Hudson la actriţă rol secundar.

Surpriză sau nu, El Laberinto del Fauno nu a luat pentru cel mai bun film străin, deşi era favoritul, dar a plecat cu trei Oscaruri, pentru imagine, scenografie şi machiaj. Iar cel mai bun film străin a fost votat germanul Vieţile altora / Der Lebens des Anderen.

Prezentaţi pe scenă drept "the original three amigos", Coppola, Spielberg şi Lucas, au făcut un sketch de three stooges (Lucas nu a luat premiul, de aceea a zis că e mai bine să dai decât să primeşti, iar ceilalţi doi l-au contrazis, vezi citatul, pus ca motto), şi l-au întâmpinat pe prietenul lor de o viaţă, Marty Scorsese, să-i dea Oscarul de regie (lipsea De Palma, dar l-am văzut în montajul dedicat lui Morricone). A şasea nominalizare a lui Scorsese, după Raging Bull, Last Temptation of Christ, Goodfellas, Gangs of New York şi Aviator, şi normal, a fost extrem de fericit să cîştige, să fie alături de eroii tinereţii sale, finalmente recunoaşterea aşteptată.

Dar momentul cel mai emoţionant l-a prezentat (şi tradus) Clint Eastwood, mai înfloritor ca oricând. Oscarul omagial, pentru o legendă vie. "The academy in all its wisdom", zice Clint, ironic sau nu, "s-a hotărât în sfârşit să-l celebreze pe Ennio Morricone". "Cum să nu fii mândru să intri în oraş pe muzica asta", a glumit el referindu-se la tema "omului fără nume" din western-urile lui Sergio Leone, pe fundalul căreia s-a suit pe scenă. El a menţionat eclectic patru score-uri, Canterbury Tales, Arabian Nights, Red Sonja şi In the Line of Fire, din cele peste 400 al lui Il maestro, considerat cel mai mare compozitor de muzică de film şi unul din imenşii nedreptăţiţi ai Oscarurilor (montajul anterior a inclus cele cinci nominalizări ale lui Ennio (Days of Heaven, The Mission, The Untouchables, Bugsy, Malèna), plus The Good, the Bad and the Ugly şi Indagine su un cittadino al di sopra di ogni sospetto. Un Morricone emoţionat, în lacrimi, a mulţumit regizorilor săi, iar Celine Dion i-a cântat, "I Knew I Loved You" piesa care conţine tema din Once Upon A Time In America.

A fost odată în Oscarland când s-a făcut dreptate, cât despre Peter O'Toole, cred că trebuie să se că consoleze că n-a câştigat "the lovely bugger", dar îi rămâne Oscarul omagial.

Notă: Acum şi pe blog la http://www.protv.ro/bloguri/ald-s-movieland

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus