iulie 2001
Chocolat
Chocolat este o fabulă comică despre modul în care degustarea plăcerilor vieţii poate schimba o persoană, o relaţie, un oraş. Este o poveste amuzantă despre tentaţie, reprimarea dorinţei şi puterea eliberatoare a simţurilor, despre "războiul" izbucnit într-un orăşel din cauza - sau poate datorită - pasiunilor şi temerilor provocate de înfiinţarea unei misterioase cofetării.

Totul începe în tradiţionalistul orăşel francez Lansquenet, unde viaţa a rămas neschimbată în ultimii 100 de ani. Odată cu vîntul nordic, apar în aparent liniştitul orăşel o străină, Vianne Rochet (Juliette Binoche) şi fiica acesteia, Anouk (Victoire Thivisol). Vianne deschide un magazin de ciocolată cu tot felul de delicatese irezistibile care trezesc apetitul ascuns al locuitorilor. Capacitatea sa magică de a percepe dorinţele ascunse ale oamenilor şi de a-i satisface oferindu-le exact dulciurile de care au nevoie îi convinge treptat pe unii dintre aceştia să se abandoneze tentaţiilor ei.

În curînd, ciocolata Viannei cîştigă faimă... dar şi un duşman: virtuosul nobil local, Contele de Reynaud (Alfred Molina). Reynaud este convins că delicioasa ciocolată a Viannei va crea haos în oraş şi va submina strictul său cod moral. Astfel, se naşte o confruntare între cei care doresc să păstreze neschimbat stilul de viaţă de pînă atunci şi cei care vor să savureze nou-descoperitul gust al libertăţii.

Vianne are un efect puternic asupra locuitorilor oraşului, printre care se numără libertina Armande (Judi Dench), în vîrstă de 70 de ani, şi fiica acesteia, Caroline (Carrie-Anne Moss), de care s-a înstrăinat; Josephine Muscat (Lena Olin), soţia brutalului Serge (Peter Stormare) cel a cărui violenţă a fost prea mult timp îndurată, a unui bătrîn care îşi plimbă căţelul prin orăşelul liniştit de provincie. Pentru ca, la rîndul lui, un alt străin ciudat, Roux (Johnny Depp), un cîntăreţ ambulant care călătoreşte pe rîu, să trezească propria dorinţă secretă a Viannei: aceea de a aparţine.

Actorii şi realizatorii despre personaje

Juliette Binoche a fost atrasă nu numai de personajul Vianne, ci şi de relaţia mamă/fiică dintre Vianne şi fiica sa imaginară, Anouk, care s-a săturat de nesfîrşitele călătorii ale mamei ei. "Vianne este mereu în mişcare", observă Binoche, "dar nu cred că asta vrea neapărat de la viaţă. În sufletul ei este un anume model de care nu se poate detaşa, o luptă intensă cu care se confruntă mulţi oameni: între viaţa ei pe cînd era copil şi modul în care vrea să trăiască acum.[...]În pofida acestor conflicte, relaţia dintre Vianne şi Anouk vine din adîncul sufletului şi se bazează pe iubire. [...] Puterea magică a Viannei provine din credinţa ei în capacitatea oamenilor de a se schimba şi de a fi fericiţi. Magia ei constă în a-i elibera pe oameni şi a-i face să aibă încredere în ceea ce sunt. Acest aspect m-a interesat foarte mult." La rîndul său, şi oraşul Lansquenet are o influenţă magică asupra Viannei. "Ea petrece atît de mult timp dîndu-le oamenilor ceea ce au nevoie, încît atunci cînd aceştia îi dau ceva în schimb, este o adevărată surpriză pentru ea", explică Binoche. "Vianne vinde mici vise şi alinări care transformă vieţile oamenilor. Dar, fără ca ea să-şi dea seama, şi ei o transformă la fel de mult."

Unul dintre personajele pe care Vianne le transformă dramatic este Josephine, întruchipată de Lena Olin. Binoche şi Olin au mai jucat împreună, cu mare succes, în apreciatul film al lui Phillip Kaufman The Unbearable Lightness of Being. Lena Olin este şi soţia regizorului Lasse Hallström, pentru care lucrul alături de ea a fost o experienţă atît inspiratoare cît şi provocatoare. Hallström spune: "Josephine este excentrică şi sensibilă, dar şi foarte puternică. Lena reuşeşte să îmbine cu succes aceste contradicţii."

Duşmanul mortal al noii Josephine devine Contele de Reynaud, care conduce orăşelul Lansquenet cu un rigid simţ al moralităţii. Alfred Molina, care dă viaţă acestui personaj autoritar, comentează: "Din toată povestea, cred că Reynaud este cel care trece prin experienţa cu cea mai mare valoare de catharsis. Este un om foarte complicat, care se comportă prosteşte şi pompos şi se ia mult prea în serios. El o vede pe Vianne ca pe o creatură sălbatică ce îi ameninţă patriarhatul. Şi totuşi, Vianne şi ciocolata ei îi oferă posibilitatea de a se schimba." Molina continuă: "Este un rol deosebit deoarece îi permite actorului să fie atît comic, cît şi puternic. Eu îl consider destul de comic, mai ales deoarece alege să declanşeze un război împotriva ciocolatei. Reynaud nu suportă ideea că Vianne este fericită şi este extrem de suspicios în privinţa ei. Ceva din ea, libertatea şi bucuria pe care le aduce oamenilor, îl înspăimîntă."

În Lansquenet, austeritatea Contelui este contrabalansată de excentricitatea Armandei, o femeie în vîrstă şi una dintre primele persoane din oraş cucerite de farmecul Viannei, a cărei susţinătoare devine. Judi Dench realizează acest personaj înzestrîndu-l cu umor şi independenţă. Iată părerea actriţei: "O consider pe Armande un fel de vrăjitoare care vede în Vianne o reflecţie a ei însăşi. Ca toţi ceilalţi din poveste, şi Armande este cucerită de capacitatea Viannei de a aduce schimbarea. Ce mi-a plăcut cel mai mult la film a fost că îndeamnă la bună-dispoziţie - ca să nu mai vorbim că am mîncat şi am băut cantităţi enorme de ciocolată!"

O altă sursă a magiei în Chocolat este idila dintre Vianne şi rătăcitorul Roux, întruchipat de Johnny Depp, care a fost atras de povestea de dragoste iconoclastică, dar şi de a doua şansă de a lucra cu Lasse Hallstöm cu care colaborase anterior la What's Eating Gilbert Grape?. Depp spune despre Roux: "E genul de tip care ancorează într-un sat, îşi cîştigă traiul un timp ca menestrel, apoi pleacă mai departe. M-am gîndit că lui Roux i s-ar potrivi blues-ul vechi, iar aceasta este prima dată cînd cînt la chitară într-un film." (Depp spune că în Cry Baby a mimat scenele cînd cînta la chitară.) Despre Juliette Binoche, Depp declară: "Este atît de frumoasă şi de profundă încît te face să te îndrăgosteşti de ea instantaneu. Este o actriţă foarte dedicată, iar dacă arta este posibilă în cinematografie, cred că ea se apropie cel mai mult de ideal."

Personajul antitetic lui Roux este brutalul soţ al Josephinei, Serge, ale cărui impulsuri primitive ies la iveală în lupta împotriva Viannei. Serge este jucat de Peter Stormare, care a avut provocatoarea misiune de a fi soţul pe ecran al Lenei Olin, în realitate soţia regizorului. "Din fericire, Lena şi cu mine am jucat împreună teatru la şcoală, aşa că a fost o relaţie profesională", rîde Stormare. Actorul s-a simţit intrigat nu numai de complexitatea personajului său, ci şi de film în totalitate: "Pentru mine, este o poveste despre ceea ce se întîmplă de cîte ori un vînt exotic bate într-un oraş", explică el. "Poate fi vorba despre orice noutate, ca atunci cînd s-a inventat televiziunea, sau orice îi împarte pe oameni în cei care condamnă noutatea şi cei care o întîmpină bucuroşi. Astfel, această poveste atît de amuzantă devine o metaforă despre viaţă şi societate."

Carrie-Anne Moss a fost la fel de atrasă de această metaforă. Ea joacă rolul fiicei lui Armande, Caroline, care se aliază cu contele de Reynaud în războiul împotriva magazinului de ciocolată. "Mi-a plăcut foarte mult amestecul de magie şi adevăr din această poveste", spune Moss. Ea îşi descrie personajul ca pe o femeie care "duce o viaţă extrem de controlată.[...] Caroline vrea să controleze totul - pe copilul ei, pe ea însăşi, pe mama ei - deoarece acesta este modul cel mai facil de a supravieţui. Însă Vianne îi întoarce viaţa cu susul în jos. Astfel, ea învaţă să se relaxeze cîteva clipe şi să simtă libertatea şi plăcerea acestei experienţe."

Unul dintre personajele cele mai inocente din Chocolat este fiica Viannei, Anouk, jucată de Victoire Thivisol, care a intrat în istoria cinematografului cîştigînd Premiul pentru Cea Mai Bună Actriţă la Festivalul de la Veneţia, la vîrsta de numai patru ani, pentru înduioşătorul rol din Ponette. Thivisol o consideră pe Anouk "o fetiţă simpatică şi şmecheră ca mine", adăugînd: "Mi-a plăcut enorm să lucrez cu Lasse. Este atît de drăguţ şi de amabil şi a ţinut cont de ideile mele."

Regizorul Lasse Hallström a văzut în această fabulă o celebrare a modului amuzant, excentric şi minunat de imprevizibil în care oamenii se comportă unii cu ceilalţi, o explorare a momentelor celor mai plăcute ale vieţii - şi cum pot apărea ele din amărui, întunecat şi semi-dulce. Nu în ultimul rînd, Hallström a văzut în morala acestei fabule un apel la toleranţă, nu doar pentru plăcerile mărunte precum ciocolata, ci şi pentru larga paletă de slăbiciuni şi ciudăţenii omeneşti. Chocolat, spune Hallström "este despre conflictul constant dintre tradiţie şi schimbare, [...]despre intoleranţă şi despre consecinţele care apar atunci cînd nu-i laşi pe ceilalţi să-şi conducă viaţa după propriile principii."

Ca şi personajele, ciocolata în sine ia diferite forme: poate avea un farmec diavolesc, poate oferi fericire sau poate alina păreri de rău. Pe parcursul filmului, ciocolata este un catalizator pentru schimbare, devenind un pericol şi o ameninţare pentru status quo. Pentru a înţelege mai bine de ce a fost asociată ciocolata cu puterea şi plăcerea, Juliette Binoche a gustat mostre din deliciosul produs din toate colţurile lumii, a citit despre originile mayaşe ale ciocolatei şi chiar a luat lecţii de preparare a ciocolatei cu specialistul Walter Bienz, care afirmă: "Întotdeauna am fost de părere că ciocolata are putere. Este, cu siguranţă, un afrodisiac şi aduce emoţiile la suprafaţă - la urma-urmelor, toată lumea e un pic 'nebună' după ciocolată."

Despre ciocolată

- Ciocolata creşte sub formă de păstăi în copaci înalţi de 40-60 de picioare, cunoscuţi sub denumirea botanică de "Theobroma cacao", ceea ce înseamnă "hrana zeilor". Este un copac tropical, veşnic verde, care creşte în stare sălbatică în America Centrală şi de Sud, Africa şi o parte din Asia.
- Indienii Maya din Mexico foloseau o formă de ciocolată încă din anul 600 î.Chr. Ei adorau bobul de cacao ca pe un zeu, un dar din ceruri.
- Mayaşii credeau că boabele de cacao au puteri magice şi le foloseau cu multă grijă în ritualuri şi ceremonii religioase. Medicinal, mayaşii foloseau cacao pentru a vindeca febra, tusea şi durerile din timpul sarcinii.
- Mayaşii aveau un zeu, Ykchaua, care era patronul neguţătorilor de cacao.
- Mayaşii au fost cei care au inventat o băutură de cacao, fierbinte şi amăruie, preparată din păstăi de cacao măcinate şi diverse arome.
- Mai tîrziu, indienii azteci au îmbunătăţit reţeta, îndulcind-o cu vanilie şi miere. Ei au denumit această băutură "xocoatl" (pronunţat aproximativ "ciocolatl"), care însemna "apă amară".
- În mitologia aztecă, zeul agriculturii, Questzalcoatl, a adus pe pămînt copacul de cacao din Paradis, pentru a le da oamenilor înţelepciune şi putere.
- Ciocolata era atît de apreciată de către azteci încît era folosită ca monedă de schimb alături de praful de aur.
- Codexul florentin, una dintre principalele surse istorice care descriu viaţa aztecă, numeşte ciocolata caldă "băutura nobililor" şi menţionează că trebuie pregătită cu deosebită atenţie, deoarece are o putere foarte mare.
- Deşi Columb a adus primul în Europa boabele de cacao, nimeni nu a ştiut cum să le folosească şi s-a renunţat la ele în favoarea altor bunuri.
- Europenii au gustat prima dată din ciocolată cînd împăratul Montezuma l-a întîmpinat pe exploratorul Cortes şi armata acestuia cu o băutură fierbinte din ciocolată.
- În 1528, cînd Cortes s-a întors în Spania din Lumea Nouă, a adus cu el cele necesare preparării ciocolatei calde, lansînd o nouă modă. Dar, datorită reputaţiei ciocolatei de a avea puteri magice, boabele de cacao au fost sechestrate în mănăstiri, iar formula băuturii ţinută secretă, pentru a se bucura de ea numai nobilimea cea mai selectă.
- La începutul anilor 1600, călătorul italian Antonio Carletti a răspîndit boabele de cacao în toată Europa şi, pentru prima oară, ciocolata a ajuns şi la oamenii obişnuiţi.
- În anii 1700, aşa-numitele "ciocolaterii" deveniseră la fel de populare ca şi cafenelele. În Anglia, Charles al II-lea a încercat să le închidă, numindu-le "focare ale răzvrătirii".
- Cînd ciocolata a ajuns în Franţa, a fost interzisă de autorităţi ca fiind un "drog periculos".
- De-abia în secolul al XVIII-lea, ciocolata a fost amestecată cu lapte. Sir Hans Sloane, doctorul personal al reginei Anne, a inventat o reţetă secretă şi a vîndut-o mai tîrziu fraţilor Cadbury care au făcut o avere din producerea ei.
- Un chimist olandez, Johannes Van Houten, a fost cel care a dezvoltat procesul modern de obţinere a pulberii fine de cacao, cu ajutorul unei prese hidraulice. Astfel a început era ciocolatei produse la scară industrială.


Chocolat, durata: 122 minute

Regia: Lasse Hallstrom
Scenariul: Robert Nelson Jacobs
Adaptare după un roman de: Joanne Harris
Producători: David Brown, Kit Golden
Cu: Juliette Binoche, Victoire Thivisol, Judi Dench, Lena Olin, Johnny Depp, Alfred Molina, Peter Stormare, Carrie-Anne Moss
Regia: Lasse Hallstrom Cu: Juliette Binoche, Victoire Thivisol, Judi Dench, Lena Olin, Johnny Depp, Alfred Molina, Peter Stormare, Carrie-Anne Moss

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus