Down with Love - Războiul dintre sexe, vol. 2003

Down with love / Jos cu dragostea! - al doilea film al lui Peyton Reed - e şarmant, amuzant, elegant, cu un picior în comediile aseptizate de-acum 45 de ani şi cu celălalt în peliculele suprasexualizate ale prezentului; e nevoie de amîndouă pentru un tango.

Jos cu dragostea! aruncă dragostea în carte, dar ea revine în film (acesta). Face elogiul (politic corect) al femeii emancipate, dar vine cu o morală a fabulei care-i răzbună şi pe bărbaţi. Te ameţeşte/amăgeşte cu un decor-costume-coloană muzicală venite, toate, din prosperii ani '50-'60, dar vorbeşte - de fapt - despre "războiul dintre sexe" de astăzi şi dintotdeauna. Nu în ultimul rînd, pune epitetul "sofisticată" înapoi în expresia "comedie sofisticată" - şi, pentru cei îndrăgostiţi de acest gen de filme, este un orgasm multiplu (atunci cînd, la final, scriitoarea Barbara Novak - alias Nancy Brown - îi explică jurnalistului Catcher Block - alias Catch - ce, de ce, pentru ce şi-n ce fel, lungul ei monolog absurd trimite dintr-odată povestea într-un fel de notă parodică la Legăturile primejdioase versiunea 1962 - Laclos pe-o canapea pop-art)!

Reed se inspiră din filmele cu Rock Hudson şi Doris Day (veteranul Tony Randall, care apărea şi în acelea, este aici un magnat editorial), dar trage cu ochiul şi la bijuterii precum Micul dejun la Tiffany - deşi e limpede că Holly Golightly (personajul lui Audrey Hepburn din filmul cu "Tiffany"-n titlu) ar fi ieşit dintr-un ascensor infestat de fum de ţigară nu cu limba scoasă de tuse, ci cu un ţigaret între dinţi...

Dincolo de perfecţiunea recreării acelor ani şi atitudini, lucrul cel mai bun din film rămîne chimia perfectă dintre Renee Zellweger şi Ewan McGregor. Amîndoi sînt adorabili - Zellweger (care s-a chinuit să fie credibilă în chip de criminală & carieristă în Chicago) pur şi simplu străluceşte aici, iar McGregor (care, măcar o dată, nu-şi dezveleşte decît torsul) este irezistibil într-un rol în care trebuie să facă trecerea de la experienţă la inocenţă (care - oricine o ştie - e mai sexy decît trecerea de la inocenţa la experienţă!). Un film spumos ca o şampanie şi rafinat ca un caviar - un fel de "mic dejun la Ritz" în rochii lungi, smoking & Sinatra... Savuraţi-l!