Zicala "Ai pierdut, continuă" li se aplică şi cineaştilor care participă uneori cu acelaşi proiect la mai multe sesiuni de finanţare
Revirimentul cinematografiei române atrage spre fotoliul de regizor tot mai mulţi oameni de teatru, dar şi vedete media
Printre proiectele respinse la ultima sesiune se numără o ecranizare după De ce iubim femeile, dar şi un documentar pe scenariul lui Vladimir Tismăneanu
La ultima sesiune a concursului de finanţare organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei au fost respinse 28 de proiecte de lungmetraj ficţiune, 34 de proiecte de lungmetraj debut, 53 de proiecte de scurtmetraj ficţiune, 33 proiecte de documentar/animaţie, precum şi 19 proiecte de dezvoltare. Printre acestea sunt şi proiecte respinse de mai multe ori la sesiunile precedente. Dacă unii dintre membrii ultimelor două jurii au considerat că trebuie pusă o limită proiectelor care se tot înscriu şi tot pierd, alţii cred că nu e corect să limitezi şansa fiecăruia, mai ales că juriile se schimbă de la o sesiune la alta.
Thomas Ciulei: "A patra oară în cinci dăţi când sunt respins"
Printre proiectele respinse la ultima sesiune se numără şi The Show Must Go On, proiectul de debut în lungmetrajul de ficţiune al documentaristului Thomas Ciulei. Proiectul a mai fost respins în noiembrie 2006, când a fost depus la secţiunea Dezvoltare proiect. Thomas Ciulei a obţinut bani din Germania pentru scrierea scenariului. "E a patra oară în cinci dăţi când sunt respins la concursul CNC. E demoralizant, şi nu ştiu ce să fac. Am impresia că am interdicţie de muncă", spune cineastul. The Show Must Go On, al patrulea proiect pe lista respinşilor, este o comedie a cărei acţiune se petrece înainte de '89, dar România se numeşte Miranda, povestea urmărind încercarea şefului Securităţii, Popescu, de a-i coopta pe ultimul regizor şi pe ultimul actor ai ţării (restul fuseseră ucişi) pentru a realiza un film de propagandă (conducătorul Mirandei fiind supărat că a fost votat doar de 99% dintre cetăţeni). Cel mai recent film al lui Thomas Ciulei, documentarul de lungmetraj Podul cu flori, va participa în martie 2008 în competiţia Festivalului "Cinema du Réel"de la Paris, dar data când va intra în cinematografele româneşti e încă incertă.
În urmă cu câţiva ani, cinci cineaşti care fuseseră colegi de an la UNATC - Radu Muntean, Titus Muntean, Tudor Giurgiu, Vali Hotea şi Alexandru Maftei, s-au gândit să ecranizeze în filmuleţe de maxim 20 de minute cinci povestiri din bestseller-ul lui Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile. Acum, locul lui Radu Muntean a fost luat de Viorel Timaru, iar proiectul a fost respins din nou. "Nu mai ştiu când l-am depus prima oară, mi se încurcă sesiunile în cap", spune Titus Muntean, care ar fi trebuit să ecranizeze povestirea Petruţa (după un scenariu propriu), dar care a câştigat acum cu o altă ecranizare, proiectul de lungmetraj Caravana cinematografică, după Ioan Groşan. Titus Muntean n-a mai făcut film din 2003, când a debutat în lungmetrajul de ficţiune cu Examen.
Vladimir Tismăneanu a picat cu scenariul "Stalinism pentru eternitate"
Printre proiectele de documentar respinse se numără şi Experimentul Piteşti - Reeducarea prin tortură, pe care ar fi trebuit să-l realizeze Sorin Ilieşiu, după scenariul său şi al lui Alin Mureşan. Scenariul a luat nota 5.34, în vreme ce un alt proiect de documentar lungmetraj în regia lui Sorin Ilieşu, Stalinism pentru eternitate, al cărui scenariu e scris de Vladimir Tismăneanu, a luat nota 5.17.
Mircea Daneliuc a pierdut cu un proiect de lungmetraj, Dante şi doamna de fier, dar a câştigat cu altul, Trupul duşmanului tău. Radu Gabrea a câştigat bani pentru documentarul de lungmetraj Glasul roţilor de tren, dar a ratat banii pentru un scurtmetraj documentar şi pentru ecranizarea celui de-al doilea roman al trilogiei lui Eginald Schlattner, al cărui prim roman, Cocoşul decapitat, l-a transpus deja pe ecran. Filmul n-a intrat încă pe ecranele româneşti, iar între timp Radu Gabrea a mai realizat un lungmetraj, Călătoria lui Gruber. Dan Piţa s-a clasat al treilea sub linie cu proiectul de lungmetraj Dimineaţa unui miracol, în vreme ce cu Ana, o adaptare a legendei Meşterului Manole, Alexa Visarion a fost primul sub linie. La concursul CNC s-au înscris şi proiecte produse de producători români, dar regizate de străini. E cazul proiectului (picat şi el) Sunetul străzii, scris de români, dar realizat de spaniolul Jesus del Cerro (care a regizat primul sezon al serialului Cu un pas înainte de la Pro TV). Filmul se ocupă tot de dans, urmărind încercarea liderului unei trupe street dance bucureştene de a reveni în top.
Mihaela Rădulescu, Dan Puric, Dan Chişu şi Oana Pellea nu fac film
Succesul cinematografiei române din ultimii ani atrage spre regia de film tot mai mulţi artişti. Acum doi ani, trei oameni de teatru au câştigat finanţare pentru a realiza lungmetraje de ficţiune, însă dintre ei doar Horaţiu Mălăele se află cu Nunta mută, în faza finală, cea a montajului. Printre cei care ar fi dorit finanţare pentru proiecte de lungmetraj ficţiune debut pe care să le regizeze se numără regizorii de teatru Ana Mărgineanu şi Alexandru Berceanu (cu câte două proiecte), Dan Puric (care a ieşit penultimul cu Metropolis My Love) şi regizorul Alexander Hausvater (Amantul doamnei Rebreanu). Şi Dan Chişu a participat, cu un scenariu scris de el, "Ursul", pe care ar fi dorit să-l regizeze dar, deşi a avut notă bună la scenariu - 7 -, n-a acumulat puncte suficiente la etapa a doua de jurizare.
Nu doar Hanno Hofer, Adrian Sitaru şi Paul Negoescu n-au reuşit să primească bani pentru noile lor scurtmetraje de ficţune, dar şi Oana Pellea, care intenţiona să regizeze scurtmetrajul Camelia, pe scenariul lui Titi Popescu. Mihaela Rădulescu a picat a doua oară cu scenariul comediei Zaraza, pe care l-a rescris după ce picase la prima sesiune de anul trecut. Povestea unei ţigănci moderne pe care părinţii vor s-o mărite după legile ţigăneşti s-a clasat a 21-a pe listă.