Musicalul hollywoodian - În februarie 2008 la Cineclubul Cinematecii Române

Începând cu luna februarie 2008, vom structura puţin programul CineClubului. Pentru prima ediţie am ales un gen cinematografic la care foarte mulţi oameni strâmbă din nas. Un pic în stânga, câţiva centimetri spre dreapta. Întorc spatele. Pleacă. Dacă îi întrebi însă: ştii cine a fost Fred Astaire? Sau Gene Kelly? Sau Busby Berkeley? Sau Vincente Minelli? (O fi fratele Lizei Minelli, tipa aia monstruoasă care apare în poze alături de Michael Jackson? Nope... Wrong answer) nu prea vor ştii ce să răspundă.

În general, musicalul nu mai e cool. E cool Dancer in the Dark fiindcă e al lui von Trier, dar Moulin Rouge, An American in Paris sau My Fair Lady sunt pentru babalâci (scuzaţi termenul) sau pentru frustraţi. Cum să crezi o poveste în care se apucă personajele să cânte dintr-odată, de parcă le-ar fi trăsnit cineva, şi rup tot firul narativ!? Plus că par aşa, cam gay (din nou scuze pentru termen); mai ales să vezi un bărbat viril care scoate nişte triluri de privighetoare şi mai şi dansează ca un balerin. Da.. de multe ori am avut parte de asemenea reacţii. ABSOLUT NEFONDATE. Credeţi-mă...

Revenind la CineClub: vom avea ocazia în februarie 2008 să ne convingem că musicalul e un gen cât se poate de onorabil, uneori depăşind aproape orice film realist sau hiper-realist şi reuşind să ne provoace o plăcere rareori trăită în viaţa de zi cu zi. Musicalul nu e demodat, nu e depăşit, nu e învechit, Dancer in the Dark nu e un musical genial, The Sound of Music nu e cel mai bun musical ever (nici pe departe), realismul nu e cel mai bun mod de a schimba lumea. Aş susţine chiar contrariul. În fine, ideea este că aţi putea da măcar o şansă acestui gen şi poate, dacă nu cer prea mult, aţi putea începe chiar să-l luaţi în serios. Va suna aberant pentru unii, dar cred că un film precum My Fair Lady nu e cu nimic mai prejos decât orice capodoperă de Bergman, Fellini,Truffaut etc. Welles nu e mai genial decât Busby Berkeley, dar a realizat un alt tip de filme. Atâta tot. Nu încerc să vă conving că musicalul e extraordinar sau mai ştiu eu ce, dar vreau să vă determin să îi acordaţi o şansă şi să veniţi la CineClub în februarie pentru a face cunoştinţă (dacă nu s-a întâmplat asta deja) cu oameni care au bucurat generaţii de spectatori şi de cinefili şi de critici şi de cineaşti.


Programul CineClubului Cinematecii Române pe luna februarie 2008:

Miercuri 13 februarie ora 18.30
Parada aurului (Gold Diggers of 1933), SUA 1933
regia: Mervyn LeRoy, coregrafia: Busby Berkeley

Duminică 17 februarie ora 19.00
Invitaţie la dans (Shall We Dance), SUA 1937
regia: Mark Sandrich, cu: Fred Astaire, Ginger Rogers

Miercuri 20 februarie ora 19.00
Un american la Paris (An American in Paris), SUA 1951
regia: Vincente Minelli, cu: Gene Kelly, Leslie Caron

Joi 21 februarie ora 19.00
Cântând in ploaie (Singin' in the Rain), SUA 1952
regia: Stanley Donen, Gene Kelly, cu: Gene Kelly, Debbie Reynolds

Luni 25 februarie ora 19.00
My Fair Lady, SUA 1964
regia: George Cukor, cu: Audrey Hepburn, Rex Harrison

Miercuri 27 februarie ora 19.00
Cabaret, SUA 1972
regia: Bob Fosse, cu: Liza Minelli, Michael York

Joi 28 februarie ora 19.00
Jesus Christ Superstar, SUA 1973
regia: Norman Jewison

* CineClubul are loc la Cinemateca Union