Alexandra Maria Lara ar putea juca în Caravana cinematografică, realizat de Titus Muntean după Ioan Groşan
Silviu Purcărete începe la toamnă producţia unui film despre un "Macondo oltenesc"
Tudor Giurgiu şi scenaristul Radu F. Alexandru n-au rezolvat încă Şarada
Una dintre cele mai aşteptate producţii cinematografice româneşti ale perioadei următoare, Aproape linişte, n-a mai intrat în filmări în martie 2008, aşa cum era planificat. Regizorul debutant în lungmetraj, Constantin Popescu, spune că filmările s-au amânat pentru 15 mai 2008. Povestea rezistenţei anticomuniste narate prin intermediul partizanilor Haiducii Muscelului şi a celor din Banda Gavrilă a fost rescrisă pentru trei filme a câte o oră şi 45 de minute. "Poate că e mai scump, dar e mult mai aproape de ce îmi doresc", afirmă regizorul. Prima parte a tripticului se numeşte Portretul luptătorului la tinereţe şi se ocupă de Ion Gavrilă Ogoranu - pe care-l va interpreta Constantin Diţă -, alături de care mai joacă Alin Mihalache, Cătălin Babiuc, Vasile Calofir, Bogdan Dumitrache, Alex Potoceanu şi Mihai Constantin. Director de imagine e Liviu Mărghidan. Filmările vor avea loc, până în 15 iulie 2008, pe lângă Bucureşti, la Breaza şi mai ales în Făgăraş. A doua parte se va intitula Elisabeta şi o va avea pe Clara Vodă în rolul Elisabetei Rizea şi pe Gabriel Spahiu în cel al lui Gheorghe Rizea. Şi partea a treia, care se ocupă de Toma şi Petre Arnăuţoiu, interpretaţi de Dragoş Bucur şi Andi Vasluianu, se va turna în 2009.
Tot anul viitor, în iunie 2009, Constantin Popescu trebuie să intre în filmări şi cu lungmetrajul Principii de viaţă, care a câştigat anul trecut finanţare la concursul CNC. Aproape linişte e produs de Filmex cu sprijinul CNC. Cele trei filme ale tripticului vor fi de sine stătătoare, vor fi proiectate separat la cinematograf, dar personaje care sunt secundare într-o parte devin principale în alta. Regizorul îşi propune o abordare onestă a "unuia dintre rarele momente de demnitate ale poporului român".
Stere Gulea ar trebui să intre şi el în filmări în acest an cu ecranizarea romanului lui Dan Lungu, Sunt o babă comunistă. "Am înţeles de la producătorul Andrei Boncea că am intra în septembrie 2008, dar n-am castingul, pentru că mai am nevoie de o lună ca să închei Weekend cu mama", ne-a declarat Stere Gulea. Cineastul doreşte să modifice romanul, şi l-a anunţat deja pe scenaristul Lucian Dan Teodorovici, pe care Dan Lungu îl mai ajută la scris. "Viziunea mea i-a cam dat peste cap. Scenariul are o optică obiectivă, eu aş vrea să merg pe cea subiectivă - a personajului principal feminin. Nu mă interesează să fac un studiu despre cineva care are nostalgii după perioada comunistă, ci să observ frământările cuiva care are aceste nostalgii. Da, trebuie simplificat romanul. Trebuie croşetat", spune Stere Gulea, care e dispus la "compromisul" voice-over-ului, dar care nu a hotărât încă ce actriţă va lua în rolul Emiliei Apostoaie-Burac - pe Luminiţa Gheorghiu, pe Dana Dogaru sau pe altcineva.
"Sunt foarte speriat", spune Radu Jude când îl întrebi dacă e presat de primul lungmetraj, Cea mai fericită fată din lume, ale cărui filmări le începe în luna iunie 2008. Dar când îi spui că la al doilea film stresul e şi mai mare, replica e: "Dar ca să ajungi la el trebuie să faci un prim film cel puţin decent". Cea mai fericită fată din lume, proiect care a ieşit anul trecut, în august 2007, pe locul întâi la concursul CNC destinat debuturilor (primind un milion de lei credit) se inspiră dintr-o întâmplare reală trăită de Radu Jude când realiza o reclamă: o fată din provincie a câştigat o maşină la o campanie de răcoritoare, dar părinţii sunt de părere că maşina trebuie vândută. Conflictul izbucneşte în drumul spre Bucureşti, dar finalul promite să mulţumească pe toată lumea. Bugetul e de aproximativ 600.000 de euro, iar producător e HiFilm. Cea mai fericită fată din lume a câştigat în ianuarie 2008 Sundance/NHK International Filmmakers Award, adică 10.000 de dolari şi promisiunea că filmul va fi difuzat de cea mai mare televiziune japoneză, NHK.
După Examen, Titus Muntean a aşteptat patru ani până la al doilea film. În luna septembrie 2008, el va începe filmările la ecranizarea Caravanei cinematografice, de Ioan Groşan. Filmul e produs de Libra Film, iar scenariul e scris de Titus Muntean, cu "binecuvântarea" prozatorului. Distribuţia nu e făcută, dar se speră în cooptarea Alexandrei Maria Lara, căreia i s-a trimis deja scenariul. Proiectul a participat la prima sesiune a cunoscutul workshop EAVE, unde regizorul-scenarist a primit sfaturi importante. Titus Muntean ar trebui să îl definitiveze în aceste zile, după care, prin coproducătorii german şi maghiar, proiectul va fi depus la concursurile de finanţare organizate CNC-urile din cele două ţări.
Un alt proiect Libra Film, care a câştigat în 2006 la CNC, se pregăteşte şi el de intrarea în producţie. Pentru Conversaţie cu serafim, Silviu Purcărete a terminat recent al patrulea draft. Titlul a fost însă schimbat în Undeva la Palilula, Paliula fiind, aşa cum declară producătorul Tudor Giurgiu, un "Macondo oltenesc". Filmul intră în filmări la toamnă şi e o coproducţie româno-germană-franceză, cu imaginea realizată de Vivi Drăgan Vasile, scenografia lui Cristian Niculescu şi o distribuţie din care nu vor lipsi actorii de teatru ai lui Silviu Purcărete - Ofelia Popii, Ilie Gheorghe şi Cristian Stanca. În opinia producătorului, filmul va fi "un soi de Amarcord românesc din anii '60", iar premiera va avea loc în toamna lui 2009.
Tudor Giurgiu nu e însă la fel de optimist în privinţa filmului pe care el însuşi ar trebui să-l realizeze după scenariul lui Radu F. Alexandru. Şarada a câştigat finanţare de la CNC în 2006, dar regizorul şi scenaristul au păreri divergente despre cum ar trebui făcut filmul. "Eu am văzut în scenariu un posibil punct de plecare spre un love story despre un bărbat a cărui femeie a dispărut acum 20 de ani, n-am văzut legături cu Securitatea. Aceste lucruri le spune mult mai bine Şerban Marinescu", declară regizorul-producător care trebuie să hotărască dacă mai face el filmul sau caută alt regizor. Oricum, contractul cu CNC nu s-a semnat încă. Tot la toamnă, în octombrie 2008, trebuie să intre şi Cătălin Mitulescu în filmări cu Un balon în formă de inimă.
Toate filmele despre care am vorbit mai sus sunt cofinanţate de CNC. Supărat pe CNC la sfârşitul lui 2006 pentru felul în care acordă finanţările, Cristi Puiu a promis să nu mai ia niciodată bani de la stat. Până acum s-a ţinut de cuvânt, dar pentru proiectul său, Aurora, cu care a participat la piaţa de coproducţii de la Rotterdam şi Berlin, n-a reuşit să obţină finanţări. Cineastul a declarat pentru România liberă că, din bugetul de 1.400.000 de euro, n-a obţinut până acum nici un ban.