Zimbrulu şi Vulturulu a apărut pentru prima dată în luna noiembrie a anului 1858, fiind tipărit la Iasi, unde era editat în regim de cotidian. La acea vreme, expedierea prin poştă a unui exemplar de ziar costa 5 parale, însă o întâmplare aparent banală a făcut ca unul dintre exemplarele sale să devină cel mai valoros ziar din lume şi cea mai preţioasă piesă filatelică românească. Celebrul exemplar a fost expediat la data de 11 noiembrie 1858 şi, din întâmplare, s-a nimerit să fie primul dintr-un teanc de ziare cu destinaţia Galaţi. Pentru că pachetul cântărea foarte mult, pe respectivul exemplar s-au aplicat opt mărci poştale Cap de Bour de 5 parale din a doua emisiune din 1858, cu legenda PORTO GAZETEI, pe hârtie azurată, obliterate cu ştampilă rotundă IASSY MOLDOVA. Este cea mai celebră francatură compusă, deoarece este formată din cinci mărci în ştaif plus o pereche şi un exemplar izolat. Capul de Bour de 5 parale era un timbru destinat exclusiv expedierii ziarelor prin poştă.
După ce a ajuns la Galaţi, exemplarul francat cu cele opt mărci poştale Cap de Bour a fost vândut unui librar, colecţionar de timbre, dar, după aceea, urmele proprietarilor săi s-au pierdut. Ziarul a revenit în atenţia filateliştilor abia în 1969, când proprietarul său din acel moment l-a expus pentru prima dată în cadrul unei expoziţii mondiale organizate la Sofia, ocazie cu care a şi câştigat Marele Premiu. Până în luna decembrie 2006, ziarul s-a aflat ani buni în colecţia Tomasini, fiind depus într-o bancă din Elveţia, alături de mai multe mărci poştale româneşti de mare valoare pentru patrimoniul nostru. În urma unei licitaţii organizate de Casa Feldman, la Geneva, pe 3 decembrie 2006, având un preţ de pornire de 500.000 de euro, Zimbrulu şi Vulturulu a ajuns în posesia lui Joseph Hackmey, un colecţionar din Londra, în schimbul sumei de 700.000 de euro. Având în vedere taxele şi comisioanele aferente, preţul final a ajuns la 830.000 de euro, făcând din Zimbrulu şi Vulturulu cel mai scump ziar din lume. Anul acesta, ziarul s-a întors în România, după 150 de ani, pentru a fi expus în cadrul expoziţiei EFIRO 2008.
EFIRO 2008 este organizată de Compania Naţională Poşta Română în colaborare cu Federaţia Filatelică Română, sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României. De asemenea, EFIRO se desfăşoară sub patronajul Federaţiei Internaţionale de Filatelie (FIP) şi al Asociaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor Filatelici (AIJP).
EFIRO 2008 este împărţită în două secţiuni: o secţiune competiţională unde, în cadrul a 14 clase tematice de concurs, se întrec aproximativ 830 de colecţii. Dintre clasele de concurs amintim aici Clasa Championship FIP, de altfel cea mai importantă, fiind rezervată exponatelor care au fost recompensate cu trei medalii de "aur mare" în ani diferiţi la expoziţii mondiale organizate sub patronajul Federaţiei Internaţionale de Filatelie pe parcursul ultimilor 10 ani. Alte clase competiţionale sunt cele de Filatelie tradiţională, Filatelie fiscală, Istorie poştală, Aerofilatelie, Astrofilatelie, Filatelie tematică, Maximafilie, Filatelie pentru tineret sau Literatură filatelică.
EFIRO 2008 este deschisă publicului în intervalul 20-27 iunie 2008, la pavilioanele 14, 15, 16, 17 şi 18 ale Romexpo Bucureşti. Accesul vizitatorilor este liber, expoziţia putând fi vizitată după următorul program: sâmbătă şi duminică între orele 10:00 - 20:00, iar în zilele lucrătoare între orele 10:00 - 18:00.