Un hol negru - de hotel, de mănăstire, de firmă - şi uşi care se deschid, în stânga şi în dreapta; câteva personaje. Ca în creier. Un drum, tăiat prin alegeri. Şmecheria - pe care actorii ţi-o arată în final - este că în spatele uşilor nu sunt camere închise, ci un spaţiu unic, culisele. Ca o ciornă personală. Şi nu pot să nu mă întreb dacă o piesă proastă nu-ţi permite uneori să te gândeşti mai mult decât una bună. Pentru că spre deosebire de cea care te absoarbe, aceasta te lasă să pleci. The Cleansing of Constance Brown, pe scurt.
Resurse
Alte articole de Karin BudrugeacCronici ale altor spectacoleArticole similare
Selecţia ca act performativ - FNT 2008 / Mihaela MichailovSuficienţa naţională - FNT 2008 / Magdalena BoiangiuPrinzînd polemica de coadă - FNT 2008 / Iulia PopoviciPe marginea Festivalului Naţional de Teatru 2008: o tentativă de polemică / Cristina ModreanuÎn aşteptare - FNT 2008 / Alice GeorgescuToate articolele despre Festivalul Naţional de Teatru 2008Scrieţi la LiterNet
Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.
Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.
Publicitate