Un poem ridicol, 6 noiembrie 2008
adaptare de Kama Ginkas după Fraţii Karamazov de Feodor Dostoievski,
regia Kama Ginkas, Teatrul Noua Generaţie, Moscova.
Intru în teatru ca o cadână, cu legitimaţia atotputernică a domnului O. deasupra capului. Sunt deja în triunghiul religios magie, taină şi autoritate. În Curtea Miracolelor ruseşti, străjuită de ziduri austere, se adună grămadă scările, crucile şi cerşetorii. Despre Dumnezeu se vorbeşte şi el este: lumina de sus a reflectoarelor care sfâşie până la epuizare hologramele Karamazove. Două ore de âme slave în esenţă tare, ca vodka dimineaţa pe stomacul gol, fără caviar. În sală e puţin rece, inima-n gât îmi rupe puţin respiraţia şi sunt singură-n căşti. În seara asta, Igor Yasulovich a jucat cu clavicula mea ruptă.
Resurse
Alte articole de Karin BudrugeacCronici ale altor spectacoleArticole similare
Selecţia ca act performativ - FNT 2008 / Mihaela MichailovSuficienţa naţională - FNT 2008 / Magdalena BoiangiuPrinzînd polemica de coadă - FNT 2008 / Iulia PopoviciPe marginea Festivalului Naţional de Teatru 2008: o tentativă de polemică / Cristina ModreanuÎn aşteptare - FNT 2008 / Alice GeorgescuToate articolele despre Festivalul Naţional de Teatru 2008Scrieţi la LiterNet
Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.
Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.
Publicitate