Topul filmelor româneşti ale anului care stă să se încheie poate fi consultat ca fişă de temperatură pentru cinematograful românesc post-Palme d'Or. Supravieţuitorul e filmul românesc cu cel mai mare succes de public. Acest lucru confirmă ceea ce spunea Sergiu Nicolaescu, şi anume că doreşte să aducă public în săli. Trist, dar adevărat. Boogie e de-abia pe locul trei, după Restul e tăcere - probabil pentru că publicul spera că în filmul lui Nae Caranfil va regăsi umorul cu care se obişnuise.
Ce-i drept, necazul cu aceste topuri este că se alcătuiesc în funcţie de numărul de bilete vândute. Nimeni nu contabilizează câţi au ieşit din sală sau câţi au iubit un film, au aruncat cu popcorn în ecran ori au picotit în scaun. Dar, chiar şi cu această "marjă de eroare", topul arată trist, la fel de trist cum a arătat şi peisajul cinematografic autohton în 2008.
Rateuri penibile - Dincolo de America, Dragoste pierdută şi Legiunea străină, puţine filme medii (dar, e un început) - Schimb valutar şi Cocoşul decapitat, un film pentru manelişti - Poveste de cartier, un debut aşteptat, dar care n-a confirmat decât pe minute - Nunta mută, un alt film aşteptat care a împărţit presa în două, nu şi publicul, după cum se vede - Restul e tăcere, şi un film foarte bun, lansat la Cannes, singurul din noul trend ieşit în acest an - Boogie.
Totuşi, numărul de spectatori pe care l-a făcut Supravieţuitorul nu e aşa mare - 26.772, cu mult sub recordul stabilit anul trecut de 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, de aproximativ 70.000 de spectatori, dar să nu uitam cel mai important lucru, acela că autorul lui 432, Cristian Mungiu, s-a ocupat personal de organizarea acelei caravane care a permis ca filmul să fie văzut în oraşe unde nu mai există săli de cinema.
Un alt lucru ce determină aceste topuri e numărul de săptămâni pe care un film le petrece pe ecrane, precum şi numărul de săli în care rulează, iar aici vorbim de cât de influent e distribuitorul şi de cât de persuasiv în a obţine cât mai multe săli pentru cât mai mult timp.
Cifra de spectatori pe care a făcut-o Supravieţuitorul e la coada Europei. În Ungaria, de pildă, comedia romantică 9 întâlniri şi jumătate a devenit primul film unguresc ce a depăşit 100.000 de spectatori, de fapt 200.000, pentru că a avut de la lansarea din 14 februarie 2008 şi până acum 201.272 de intrări.
În mica Estonie, un film istoric cu acţiunea plasată în 1924, December Heat, debutul lui Asko Kase, a avut aproximativ 60.000 de intrări, iar comedia Grapes a făcut în Cehia 350.000 de spectatori.
În Slovenia, Rooster's Breakfast (tot debut), ecranizare a bestseller-ului lui Feri Lainscek, a fost văzut după 24 de săptămâni, în nouă copii, de peste 180.000 de persoane. Deşi numărul de spectatori e peste tot în scădere, Polonia a avut un an bun datorită comediei Ladies, de Tomasz Konecki. Aceasta a avut 2.4 milioane de spectatori dar, e drept, a fost lansată în forţă, în 160 de copii (Polonia fiind una dintre ţările foste comuniste care a înţeles beneficiile multiplexurilor.).
Totuşi, în 2008 am putut vedea unul dintre cele mai interesante debuturi româneşti din ultima vreme, şi categoric cel mai ieftin ca buget - lungmetrajul Elevator, debutul lui George Dorobanţu, care e senzaţia anului. Nu doar pentru că a fost realizat cu bugetul de 250 de euro (mai puţin chiria pe o lună a unei garsoniere), ci pentru că a arătat că se poate face film de calitate şi fără bani. E drept, pentru asta ai nevoie de o poveste care să nu te coste - de pildă, doi tineri blocaţi într-un lift -, şi de actori care să te ţină atent.
Per ansamblu, însă, 2008 a fost mai degrabă un an de uzură, de aşteptare, pentru că multe filme importante vor fi lansate în 2009. Site-ul de specialitate cinemagia.ro are în desfăşurare un sondaj de opinie cu privire la cel mai aşteptat film românesc al anului 2009.
Pe primul loc se află Intermediar de Corneliu Porumboiu, urmat de Medalia de onoare de Călin Netzer, Amintiri din Epoca de Aur (film-colaj scris şi produs de Cristian Mungiu), Un balon în formă de inimă de Cătălin Mitulescu, Tatăl-fantomă de Lucian Georgescu (debut), Aurora de Cristi Puiu, Marţi după Crăciun de Radu Muntean, Cea mai fericită fată din lume de Radu Jude (debut), filmul lui Lucian Pintilie despre Cazul Tanacu (n-are deocamdată titlu), Copilăria lui Icar de Alexandru Iordăchescu (debut), Concertul de Radu Mihaileanu, Portretul luptătorului la tinereţe de Constantin Popescu (debut) şi Felicia înainte de toate de Răzvan Rădulescu (debut).
Din această listă de 13 titluri, cinci sunt debuturi în lungmetraj şi două al doilea film.
2009 se anunţă deja ca unul dintre cei mai interesanţi ani ai cinematografiei române. Dar până atunci, rămânem cu topul de mai jos:
Clasamentul filmelor româneşti ale anului 2008 (în funcţie de numărul de spectatori)
1. Supravieţuitorul de Sergiu Nicolaescu
2. Restul e tăcere de Nae Caranfil
3. Boogie de Radu Muntean
4. Nunta mută de Horaţiu Mălăele
5. Poveste de cartier de Theodor Halacu-Nicon
6. Cocoşul decapitat de Radu Gabrea
7. Legiunea străină de Mircea Daneliuc
8. Schimb valutar de Nicolae Mărgineanu
9. Dragoste pierdută de Petre Năstase
10. Dincolo de America de Marius Barna.