Semne - Signs

E contaminată. Acest lucru îl spune micuţa Bo (Abigail Breslin) despre apa din fiecare pahar pe care încearcă să o bea, pentru ca, mai apoi, s-o refuze. Acesta e doar prima bizarerie din lunga listă de întîmplări stranii care bulversează viaţa familiei Hess. Lucrurile o iau complet razna atunci cînd Graham Hess (Mel Gibson), tatăl, împreună cu fratele său, Merrill (Joaquin Phoenix), se trezesc într-o dimineaţă din cauza lătraturilor turbate ale cîinilor şi îi văd pe copii - Bo şi Morgan (Rory Culkin) - rătăcind ca somnambulii prin lanurile de porumb. Descoperă apoi urmele unor cercuri perfect trasate, cu o noapte înainte, în culturi. Încercînd să-şi păstreze calmul, Graham ignoră frenezia mediatică care contaminează toate televiziunile şi posturile de radio şi se amuză de semnele ciudat de familiare despre care Morgan, amator de literatură SF, susţine că prevestesc invazii extraterestre. Adevărata provocare pentru Graham vine, însă, atunci cînd e nevoit să-şi regăsească credinţa pentru a-şi putea apăra familia de o inimaginabilă teroare.

Signs e mult anticipatul film al regizorului-scenarist M. Night Shyamalan (The Sixth Sense, Unbreakable) şi e un film de familie cu o poveste în care există şi bune sentimente (ce ţin familia unită) dar, mai ales, suspans care-ţi taie respiraţia şi fiori ce-ţi strîng stomacul...

Cercurile din lanurile de porumb: adevăr sau farsă? M. Night Shyamalan se fereşte, şi bine face, să dea un răspuns tranşant la această întrebare în acest film, inspirat de misterioasele forme răsărite ca peste noapte în culturile de porumb din Pennsylvania. Deşi premiza promitea dezlegarea misterului obsedant al acestor fenomene neelucidate, Signs nu e un episod X-Files ci un bizar şi mereu surprinzător amestec de Independence Day şi Panic Room. Povestea este situată la o fermă unde Gibson (un fost preot care a părăsit biserica după moartea soţiei sale) creşte doi copii cu ajutorul fratelui său Merrill (Joaquin Phoenix). Semnele circulare îşi fac apariţia iar Hess le atribuie farseurilor locali. Curînd însă, dovezile devin copleşitoare: extratereştri se pregătesc de invazie. Familia Hess baricadează ferma şi se pregăteşte de ce-i mai rău...

Această poveste ar fi putut fi altă mostra de paranoia de tipul "oare trebuie sa ne temem de invadatori?" care, în timpul Războiului Rece, colonizase cinematografurile. Dar Shyamalan abandonează cu inteligenţă fetişul cercurilor din lanurile de porumb, pentru un horror în toată regula şi senzaţii tari de dat gata cardiaciina. Daca prima parte, cea în care facem cunoştinţă cu ciudat de banalul orăşel, e o mostră de absurd suprarealist în venă lynchiană, din momentul în care groaza îşi arata colţii, totul deraiază într-o abil orchestrată nebunie hitchcockiană.

Într-una dintre cele mai inventive şi înfiorătoare scene dintr-un film SF, vedem pe ecranul unui televizor imagini înregistrate de o cameră home video care surprinde, o fracţiune de secundă, apariţia brutală a unui extraterestru la o petrecere de copii. Să ţi se zburlească părul, nu alta. Cînd Gibson se confruntă cu una dintre bestii printr-o uşă de debara încuiată, ştii sigur ce coşmar te va bîntui la noapte. Însă folosirea măiastră a suspensului nu e tot ce are mai bun filmul. Deşi Gibson e cît se poate de credibil în rolul tatălui vulnerabil care trebuie să devină atotputernic, Phoenix e găselniţa cea mai inspirată a filmului. Cu privirea sa intensă, tenebroasă şi lunatică, e, cu siguranţă, unul dintre actorii condamnaţi să fie fascinanţi.

Un film de Shyamalan n-ar fi complet daca n-ar exista şi copii minune. Îi avem şi aici, sînt absolut adorabili şi te temi în fiecare clipă pentru soarta lor. Dar există şi în Signs, oare, un final surpriză, dintr-acelea pentru care a devenit faimos regizorul? Asta nu ramîne decît să descoperiţi singuri. Tot ce vă pot spune e: nu va temeţi, Mel Gibson nu e o fantomă.

Signs se reinventează tot timpul, graţie poveştii imaginative şi a regiei stilizate. Dar, mai presus de toate, are rara calitate de a te băga în sperieţi. Tot ce va ramîne este să ţipati de frică şi să vă rugaţi ca, noaptea, extratereştri să nu vină după voi...