Expoziţia de broderie, tapiserie şi obiect textil pe care Zoe Vida Porumb a prezintă la Palatele Brâncoveneşti este una dintre cele mai ample pe care ea o deschide în Bucureşti. Este o expoziţie prin care artista şi-a aniversat experienţa bogată cîştigată de-a lungul anilor, o expoziţie pe care a deschis-o anterior la Baia Mare, oraşul natal, şi la Cluj-Napoca, la Muzeul Naţional de Artă, acolo unde trăieşte de peste treizeci de ani. Cu acest prilej, la Editura Mega din Cluj-Napoca a apărut un amplu şi foarte frumos album despre creaţia ei. Toate aceste evenimente au marcat atingerea vîrstei împlinirilor, precum şi activitatea susţinută pe care Zoe Vida Porumb o are în domeniul artelor decorative. Ea vine dintr-o zonă bogată în tradiţii, aduce cu ea experienţa ancestrală a acesteia, înţelege sursele, cunoaşte capacităţile expresive ale diferitelor materiale folosite, iar de-a lungul anilor personalitatea sa artistică şi-a spus cuvîntul, interpretînd, din perspectiva artistului contemporan, tehnici şi meşteşuguri ce au în urmă o istorie îndelungată.
Artist decorator, Zoe Vida Porumb explorează de peste trei decenii sursele artei din zona Maramureşului. Aici, ea a găsit de fiecare dată soluţia, puterea de a merge mai departe, a reuşit să structureze într-un mod propriu un discurs mult exploatat în arta românească din a doua jumătate a secolului trecut. Personalitatea sa artistică s-a format la o şcoală ce a dat artei româneşti nume importante în domeniul decorativului, iar pe plan naţional competiţia a fost de fiecare dată puternică. Zoe Vida Porumb a reuşit să atragă atenţia asupra lucrărilor sale, dovadă stînd premiile obţinute în aceşti ani, atît în ţară, cît şi în competiţiile internaţionale. În operele ei descoperim întotdeauna privirea întoarsă în timp, recuperarea, din perspectiva modernităţii, a elementelor fundamentale ale limbajului, atît prin soluţii tehnice noi, cît şi printr-o simbolistică specifică. Nu este un lucru nou să remarcăm faptul că tapiseriile şi lucrările ei şi-au tras seva din folclorul maramureşean. Înţelegerea materialului folosit, cunoaşterea unor tehnici speciale, capacitatea de a inova în jurul acestora au făcut ca, pe parcursul anilor, creaţia ei să surprindă prin felul în care ea asociază modernitatea cu tradiţia.
Cu timpul, ea îşi extinde perimetrul surselor, aduce în sfera textilului elemente din sculptura maramureşeană, din construcţii şi obiecte populare, lucru ce i-a permis să inoveze permanent. Abilitatea cu care foloseşte materialul textil se supune însă unui principiu de bază, care ţine de faptul că nu doar expresivitatea decorativului o interesează, ci şi capacitatea acestuia de a fi purtător de sens. Aşa s-au născut, în etape diferite, tapiserii, broderii, volumetrii textile, creatoarea fiind preocupată nu doar de structuri şi efecte, ci şi de recuperarea unor semnificaţii cu implicaţii profunde, precum şi de relaţia cu spaţiul. Ceea ce a realizat Zoe Vida Porumb în lucrările sale este rezultatul unei experienţe ce a adus în prim-plan spiritul arhitecturii maramureşene, al obiectelor de factură populară, folosirea unor materiale pe care le percepem ca fiind o prelungire a elementelor naturale, dar totodată şi semnificaţii simbolice ale unei spiritualităţi. Titlurile lucrărilor sale ne introduc într-o realitate simbolică, în tradiţiile unei culturi ce vine din timpuri străvechi: Cununa pămîntului, Ancestrală, Semn magic, Semne maramureşene, Mirabila sămînţă, Căpiţe, Cămaşa lui Pintea, Scară la cer, Pomul vieţii şi al bucuriei etc.
După 1990, Zoe Vida Porumb descoperă virtuţile unei tehnici străvechi, broderia, care a avut, în diferite epoci, perioade de apogeu atît în creaţia cultă, cît şi în cea ţărănească. Întotdeauna, broderia a fost percepută ca o scriitură, ca un limbaj codificat, învestit cu semnificaţii, astfel încît obiectul creat nu avea doar un statut decorativ, ci funcţiona ca un semn purtător de mesaj. În aceşti ani, ea a reevaluat acest limbaj, de la care nu mai aşteptam foarte multe acum. Păstrînd spiritul lui, a fost preocupată atît de aspectul decorativ, de preţiozitatea, de rafinamentul cromatic al suprafeţei, de o anume somptuozitate, cît şi de impactul ideatic, asupra căruia îşi concentrează preocupările. Perspectiva din care Zoe Vida Porumb interpretează acest limbaj este cel al contemporaneităţii. Ea foloseşte materiale diferite, de multe ori preferă "zona pover", respectiv hîrtia, sfoara, în general optează pentru elemente "nespecifice" domeniului, reuşind să dezvolte un univers propriu, să dea o nouă perspectivă acestei tehnici.
Cu multă inventivitate, cu o imaginaţie bogată, creează adevărate arhitecturi textile, dă robusteţe acestei tehnici, ce nu mai este condiţionată doar de "fragilitatea" firului de borangic sau de mătase, ci şi de expresivitatea suprafeţei, de alternanţa volumelor, a materialităţilor diferite, iar gestul ei alternează figurativul cu nonfigurativul, golul cu plinul, reuşind ca mesajul să fie bine pus în valoare. O lungă perioadă, sursa ei de inspiraţie a fost iconografia creştină. Temele importante ale acesteia şi-au găsit în broderiile Zoei Vida Porumb o nouă viziune. Respectînd tradiţia, ea reuşeşte o sinteză din perspectiva unei înţelegeri ecumenice a spiritualităţii creştine.
În ultimii ani, în tematica broderiilor sale cîştigă teren metafora, iar artista exploatează mai mult expresivitatea decorativă, deşi punctul de pornire este întotdeauna inspirat de realitatea imediată, în special de natură.
Raporturile cu tradiţia în creaţia Zoei Vida Porumb sînt speciale. Ea nu este subjugată de forţa acesteia, de convenţiile limbajului. Într-un fel, prin ceea ce face, ea surprinde, dar ne obligă să recunoaştem că respectă principiile de bază ale tradiţiei. În broderii, în locul mătăsii, al catifelelor, al firelor preţioase sau al borangicului, ea foloseşte folia de plastic, hîrtia sau sfoara. În locul manualităţii, Zoe Vida Porumb se foloseşte de maşina de cusut electrică. Rezultatul este fascinant, broderiile ei rescriu imagini din iconografia secolelor XV-XVlll, din Transilvania, sugerează elementele de arhitectură tradiţională, semne prin care ea ne aduce în prim-plan istoria unui loc. Pentru a ajunge la un asemenea rezultat, condiţia este de a putea pătrunde profunzimea lucrurilor, de a stăpîni un limbaj, de a-i reevalua, din perspectiva contemporaneităţii, caracteristicile fundamentale. Ceea ce a făcut Zoe Vida Porumb în aceşti ultimi douăzeci de ani a fost o mare aventură, cu deschideri surprinzătoare şi cu rezultate pe măsură.