Monster

Distribuţie:

Charlize Theron - cea mai bună actriţă într-un rol principal
Christina Ricci
Bruce Dern
Lee Tergesen
Annie Corley
Scott Wilson

Regie: Patty Jenkins
Scenariu: Patty Jenkins
Imagine: Steven Bernstein
Montaj: Arthur Coburn, Jane Kurson
Costume: Rhona Meyers


Sinopsis:

Charlize Theron joacă în Monster, un film extrem de tensionat din punct de vedere emoţional, care prezintă secretele ascunse în spatele titlurilor de senzaţie legate de Aileen Wuornos, ucigaşa în serie care ura bărbaţii şi care a fost executată anul trecut în Florida.

Regizoarea Patty Jenkins dezvăluie o poveste de dragoste înfiripată în ciuda ororilor şi a patologicului care le caracterizează pe cele două protagoniste cu probleme de adaptare socială: Wuornos, o prostituată ratată, care îşi ucide majoritatea clienţilor, şi Selby Wall (Christina Ricci), pe care părinţii au trimis-o să locuiască la o mătuşă din Florida pentru "a se vindeca de homosexualitate". Cufundată într-o depresie cu tendinţe sinucigaşe, Aileen nimereşte din întâmplare într-un bar, unde o întâlneşte pe Selby, de care se îndrăgosteşte imediat. Pentru a putea păstra relaţia cu Selby, ea continuă să se prostitueze, ceea ce-i va alimenta furia ucigaşă, din ce în ce mai puternică, pe care n-o mai pot astâmpăra decât omorurile care se ţin lanţ, în timp ce presa o numeşte prima femeie ucigaş în serie - un monstru.


MONSTER a fost scris şi regizat de Patty Jenkins, şi produs de Charlize Theron,
Mark Damon, Clark Peterson, Donald Kushner şi Brad Wyman, în timp ce Sammy Lee, Meagan Riley-Grant, Stewart Hall, Andreas Grosch şi Andreas Schmid sunt producători executivi.

Charlize Theron poate fi văzută într-un rol de excepţie, inspirat de povestea adevărată a prostituatei Aileen Wuornos, ucisă anul trecut în Florida după ce a fost găsită vinovată de uciderea a şase bărbaţi. Chiar dacă Wuornos a recunoscut cele şase crime, printre care se numără şi uciderea unui poliţist, ea pretinde că a ucis doar în legitimă apărare, încercând să reziste atacurilor violente cărora le-a fost vicitmă în timp ce lucra ca prostituată.

Analizând fără a se teme de consecinţe titlurile de scandal legate de prima femeie ucigaş în serie din America - caracterizată sordid de ziarele de scandal drept un monstru fără remuşcări - în mijlocul ororilor şi al tendinţelor patologice, scenarista şi regizoarea debutantă Patty Jenkins dezvăluie o poveste de dragoste imposibilă, între două neadaptate.

Aflată în pragul sinuciderii, Wuornos intră într-un bar din Florida, unde o întâlneşte pe Selby Wall (Christina Ricci), o tânără pe care părinţii au trimis-o să locuiască împreună cu o mătuşă pentru a o ţine departe de tentaţiile homosexualităţii. Wuornos, provenită dintr-un mediu familial abuziv şi violent, se îndrăgosteşte repede şi vede în Selby ultima ei speranţă. Nefiind în stare să-şi găsească o slujbă normală, dar încercând să-şi păstreze relaţia cu Selby, Wuornos continuă să se prostitueze. Când unul dintre clienţii săi devine violent, Wuornos îl ucide în legitimă apărare; aceasta fiind prima crimă din tragica serie care va urma.


Despre producţie şi distribuţie:

Filmat în multe dintre locaţiile în care Wuornos şi-a comis crimele între 1989 şi 1990, date fiind atmosfera sa macabră, verosimilitatea şi simpatia pe care eroul negativ a câştigat-o cu greu, Monster a fost definit drept o continuare a marilor filme iconoclaste din America anilor '60 şi '70. Cu Bruce Dern într-unul dintre rolurile principale, Monster este în acelaşi timp un comentariu social acid, un road movie, dar mai ales o poveste de dragoste. Theron se dedică trup şi suflet acestui rol, cu o încrâncenare rar întâlnită - trebuie menţionată surprinzătoarea transformare fizică, egalată doar de profunzimea psihologică cu care îşi interpretează personajul - ceea ce va surprinde publicul obişnuit cu filmele sale de până acum, iar Jenkins, regizoare şi scenaristă, se afirmă ca un talent în plină ascensiune.

"Este cea mai optimistă persoană pe care am întâlnit-o", spune Charlize Theron despre Aileen Wuornos, prostituata din Florida care a fost executată în 2002 pentru uciderea a şase bărbaţi. "N-a văzut niciodată jumătatea goală a paharului; căuta mereu partea bună a lucrurilor, raza de lumină din orizontul îndepărtat. O admir pentru că n-a cerut niciodată simpatia nimănui".

Monster, filmul de debut al regizoarei şi scenaristei Patty Jenkins, este la fel de emoţionant şi de complex ca maleficul său anti-erou. Continuând în spiritul unor firme care au ieşit din tipare, precum In Cold Blood, Badlands, The Executioner's Song, şi Dead Man Walking, Monster aruncă privire lipsită de compasiune asupra ucigaşei - dar şi asupra societăţii al cărei produs este aceasta - şi reuşeşte cumva să atragă publicul de partea ei.

Crucială pentru succesul filmului a fost interpretarea de excepţie a lui Charlize Theron, frumoasa şi curajoasa actriţă binecunoscută pentru rolurile sale în filme precum Cider House Rules, The devil's advocate şi The italian job.

"Nu cred că vreunul dintre noi se aştepta la transformarea totală pe care au reuşit-o Patt, Charlize şi make-up artistul Toni G.", spune producătorul Clark Paterson. "Efectele individuale sunt foarte subtile, dar rezultatul final este o transformare deplină, care îi va surprinde pe mulţi".

Peterson continuă, povestind despre prima oară când a văzut-o pe Charlize în rolul personajului Wuornos: "În prima zi a testelor de filmare, a trecut o femeie pe lângă noi, şi am crezut că este asistenta lui Charlize. Mi-amintesc că mi s-a părut că seamănă foarte bine cu Aileen; după ceva vreme, mi-am dat în sfârşit seama că este chiar Charlize. Lentilele de contact, părul, intrase cumva atât de adânc în rol încât imaginea personajului pusese stăpânire pe ea. A fost o transformarea cu adevărat remarcabilă, la care mă bucur că am putut asista."

Theron explică parcursul său până la interpretarea unui rol în filmul Monster: "Lucram la The italian job, şi de regulă nu citesc scenarii atunci când sunt angajată într-un alt proiect, dar agentul meu mi-a spus că este ceva care merit văzut. Iar atunci când am întâlnit-o pe Patty, era atât de încântată şi de dornică să treacă la treabă... nu e un lucru des întâlnit în meseria mea."

Pentru a o interpreta pe Wuornos, Theron - care şi-a început cariera ca model în Africa de Sud, ţara sa natală, înainte de a veni ca balerină în Statele Unite alături de Joffrey Ballet - a luat în greutate aproximativ 15 kilograme. La fel de importante în realizarea extraordinarei transformări fizice au fost eforturile extraordinarei make-up artist Toni G, recomandată pentru colaborarea cu Monster de legendarul Rick Baker, câştigător al unui Premiu al Academiei şi vrăjitor al efectelor speciale, cu care ea mai lucrase la filme precum Grinch, regizat de Ron Howard, şi Planeta maimuţelor, în regia lui Tim Burton.

"Am fost profund impresionată de extraordinara putere de implicare a lui Patty şi Charlize în acest proiect", spunea Toni G. după prima întâlnire avută cu producătorii. "Mi s-a părut că este un proiect făcut cu dragoste, şi acesta nu este un lucru des întâlnit". După ce şi-a anunţat colaborarea, prioritatea lui Toni G. a fost să studieze poze ale tinerei actriţe şi să le compare cu cele ale femeii pe care aceasta dorea s-o interpreteze. "Când am început să mă uit la pozele lui Aileen şi ale lui Charlize, mi-am dat seama că am nevoie de cel mai bun ortodont cu putinţă, deoarece o dantură proastă este genul de lucru care poate dăuna verosimilităţii filmului". Toni G. s-a bazat pe talentul lui Art Sakamoto, un ortodont cu care mai colaborase la studioul lui Baker. Două variante de dantură au fost construite pentru Theron, una fiind folosită pentru momentele în care era filmată de la distanţă, iar alta pentru prim-planuri. "Dinţii au fost cea mai dificilă structură pe care am proiectat-o, deoarece Charlize trebuia să înveţe să vorbească cu ei, exact ca atunci când cineva trebuie să-şi modifice felul de a vorbi pentru că poartă un aparat dentar; se modifică spaţiul de care limba are nevoie pentru a articula aşa cum trebuie", explică Toni G. "Dar Charlize s-a descurcat perfect în timp ce şi-a jucat rolul. În cele din urmă, cred că au avut un efect beneficiu asupra felului în care vorbeşte, şi i-a folosit chiar şi în timpul repetiţiilor". Theron, care a lucrat cu celebrul antrenor de dialect Brooks Baldwin pentru a se pregăti în vederea rolului, spune că "puteam să port dinţii, machiajul şi lentilele de contact chiar şi 16 ore la rând, nu mă deranjau cu nimic".

Talentul lui Toni G. este subliniat de faptul că, în afară de dantura falsă, n-a mai fost utilizată nici o altă aplicaţie sau tehnică prostetică pentru a modifica faţa lui Theron. "Zona cu cel mai gros strat de machiaj era cea din zona ochilor - pleoapele au fost îngreunate cu ajutorul gelatinei, ceea ce o făcea să pară obosită. În rest, n-am folosit decât farduri", explică Toni G. "Scopul nostru era să nu-i încărcăm prea mult tenul, să păstrăm un aspect natural. Dar a trebuit totuşi să folosim mai multe straturi. S-a redus totul la aplicarea diverselor texturi pe pielea ei perfectă, albă ca laptele'.

Pentru a obţine acest efect, Toni G a început prin a aplica un strat de bază, pe care l-a uscat perfect pentru a crea o primă variantă de textură a pielii. "Apoi, i-am pictat faţa ca şi când m-aş fi aflat în faţa unei piese prostetice", simplifică Toni G procedura de machiere, care dura aproximativ două ore, şi implica aplicarea machiajului cu un dispozitiv pe bază de aer pentru a mima îmbujorarea, pistruii sau arsurile solare. "Faţa, gâtul, mâinile ei, totul avea un strat de fard pe deasupra. Şi am pictat de mânz capilarele şi câteva umbre în plus pentru a accentua părţile de care aveam nevoie; spre exemplu, i-am adâncit fosele nazale".

"Toni G este cu adevărat talentată", observă Theron. "Cel mai important pentru noi a fost că nu trebuia să cădem în caricatural. Mi-a aduc aminte că Toni a apărut într-o zi la mine în bucătărie pentru a-mi măsura dinţii, şi peste câteva săptămâni eram în florida, mă machia pentru prima oară şi încercam diferite coafuri, iar eu m-am uitat în oglindă şi m-am întrebat cum de-am ajuns să arăt aşa."

Odată cu începerea filmărilor, climatul umed al Floridei şi multe dintre scenele emoţionante în care abundă Monster - şi care implică sânge, transpiraţie şi lacrimi - s-au dovedit a fi o adevărată provocare. ‚Trebuie să ai grijă să nu se ude machiajul. Dar în platou nu trebuie să te duci mereu să retuşezi fardul, pentru că rişti să strici concentrarea actorului", spune Toni G. "Machiajul este bun doar dacă actorul îl animă aşa cum trebuie şi operatorul îl pune în lumina corectă". Din fericire, Toni G şi-a găsit colaboratorul ideal în persoana lui Steve Bernstein, director de imagine al filmului Monster.

"Cineva poate să-ţi schimbe faţa total cu ajutorul luminii. Aceasta este de fapt una dintre grijile pe care le am în timp ce machiez pe cineva", explică Toni G. "Steve a fost grozav, a înţeles din prima. Toată lumea urmărea cu sufletul la gură nota personală pe care fiecare artist avea s-a aducă acestei picturi colective. Patty a ştiut foarte bine ce vrea să obţin, Steve a folosit lumina corectă astfel încât totul a mers de minune, iar Charlize", spune Toni G, rezervându-şi toate cuvintele de lauda pentru a o descrie pe tânăra vedetă‚"Charlize este actriţa mea preferată, dintre toate cele cu care am lucrat până acum. Rareori am stat pe un platou întrebându-mă ce va face actorul în următoarea scenă. Alături de Charlize, m-am implicat trup şi suflet în fiecare secvenţă. Pur şi simplu mi s-a ridicat părul de pe mâini, într-atât de veridică a fost interpretarea sa".

Producătorul Mark Damon compară uimit transformare fizică cu cea prin care au trecut Robert DeNiro în Raging Bull şi Daniel Day-Lewis în My Left Foot: "Sunt o grămadă de actori dispuşi să ia în greutate sau să schimbe felul de a arăta pentru a prim un rol. Dar în cele din urmă, interpretarea, şi nu transformarea fizică, este cea memorabilă". "Nu m-am gândit prea mult la asta", spune Theron atunci când este întrebată despre aşteptările publicului. "Mi s-a părut că acest rol îmi oferă şansa fantastică de a mă dezvolta în plan profesional. Personajul uli Aileen a fost categoric cea mai mare provocare a vieţii mele, dar şi cel care mi-a adus cele mai multe satisfacţii".

Chiar dacă povestea lui Wuornos este bine cunoscută marelui public, multor personaje care o înconjoară în Monster li s-a schimbat numele, şi cerinţele dramatice au făcut să fie adăugate câteva personaje fictive sau profund modificate. Atunci când a fost întrebată despre faptul că va trebui să interpreteze un personaj real, Theron a recunoscut cu sinceritate: "La început, am fost total înspăimântată. Cea mai mare responsabilitate pe care ţi-o asumi este legată de faptul că vorbim despre viaţa cuiva care nu mai este printre noi, şi trebuie să încerci să prezinţi experienţele prin care această persoană a trecut cu tot respectul de care eşti în stare, dar în acelaşi timp să nu faci nici o concesie senzaţionalului. Cu o săptămână înainte de filmări, am intrat în panică", îşi aminteşte actriţa. "Mă rugam să pot intra în pielea acestei femei, ca interpretarea mea să vină apoi de la sine. Şi eram foarte emoţionată; am sunat-o adesea pe Patty la trei dimineaţa. Dar dacă ai noroc, aceste decizii chiar îţi pătrund în subconştient, pentru că ţi-ai învăţat bine lecţia şi ai făcut toată munca de cercetare".

Regizorul Jenkins vorbeşte despre încărcătura emoţională a filmului; "Am simţit că sunt datoare faţă de public să exprim faptul că Wuornos a făcut nişte lucruri cumplite, şi nu să ridic în slăvi povestea unei ucigaşe în serie, ci să mă pun în slujba adevărului, care ne arată că această persoană - care la rândul ei a fost şi ea o victimă - s-a confruntat cu problemele ei în cel mai prost fel cu putinţă, ucigând oameni nevinovaţi şi distrugând atâtea şi atâtea vieţi. Astfel încât responsabilitatea aceasta a fost extrem de importantă pentru mine." Theron, care a imigrat din Africa de Sud în America în 1994, şi care nu cunoştea detaliile poveştii lui Wuornos înainte de a se implica în Monster, adaugă: "Am vrut doar să spunem adevărul, n-am vrut să facem un film care să inspire compasiune pentru un ucigaş în serie. Şi atunci când te mărgineşti la a spune adevărul, când observi lucrurile îndeaproape, ajungi şi să câştigi cumva simpatia publicului".

Cum Wuornos şi-a aşteptat timp de 12 ani condamnarea la moarte, ea a început să-i scrie zilnic celei mai bune prietene ale sale din copilărie (această femeie, cu care Wuornos a reînodat legăturile după ce-a fost arestată, a fost cea alături de care condamnata şi-a petrecut ultimele ore ale vieţii, înainte de a fi executată). În acest timp, Jenkins s-a împrietenit cu cele două femei, câştigându-le încrederea şi convingându-le de intenţiile sale bune. În cele din urmă, Wuornos ie-a permis producătorilor accesul la scrisorile sale, în chiar noaptea de dinaintea execuţiei, iar Jenkins şi Theron au cercetat cu sufletul la gură produsul celor zece ani de detenţie.

"În ultimii ani ai vieţii sale, în apropierea execuţiei, Aileen a devenit un scriitor incredibil de elocvent, şi a scris nişte epistole lungi, care abundă în detalii legate de încercările prin care a trecut", explică Jenkins. "Unele dintre aceste detalii ţin de amintiri din copilărie, care pur şi simplu îţi frâng inima - şi care au influenţat mult vocea naratorului din acest film - din cauză că vorbea despre aceste orori cu un fel de detaşare, de parcă ar fi spus o poveste despre cu totul şi cu totul altceva".

Scufundându-se în analiza scrisorilor trimis de Wuornos din închisoare, Theron a împrumutat câteva dintre stereotipiile verbale ale femeii, expresiile şi cuvintele incorecte, care s-au regăsit apoi în scenariu şi în explicaţiile naratorului: "Folosea tot timpul expresia 'şi tot aşa'", povesteşte Theron. "Mai schimba şi locul cuvintelor în anumite expresii şi am început şi eu să fac asta".

Pentru a se adapta cerinţelor dramatice, unele momente ale scenariului au fost accentuate, sau după caz schimbate decisiv în lumina detaliilor regăsite în scrisori. "Unele scene, aşa cum sunt ele descrise în scrisori, sunt mult mai interesante, mai puternice decât aşa cum erau redate în scenariu", spune Jenkins. Atât Jenkins cât şi Theron indică scena cu staţia de autobuz - una dintre cele mai intense şi mai emoţionante secvenţe ale filmului - ca fiind o scenă inspirată de scrisorile lui Wuornos.

"Ştiam că Aileen o trimisese pe Selby acasă", spune Theron. "Dar există scrisori care explică exact ceea ce s-a întâmplat, ceea ce a fost spus. Patty şi cu mine am experimentat câteva momente pe platou când ne-am dat seama cât de responsabile eram faţa de ea, şi acesta a fost unul dintre acele momente".

Alte scene, cum ar fi cea în care Wuornos sta capturată la The Last Resort, barul de motociclişti, sau cea cu Aileen în celula ei de închisoare, au fost filmate în chiar locaţiile în care aceste evenimente s-au petrecut. Jenkins, care a absolvit Programul pentru Regizori de la Institutul American de Film cu o licenţă în Arte Frumoase, a fost extrem de conştientă de atmosfera de ansamblu a acestui film: "Designerul de producţie Ed McEvoy şi cu mine ne-am implicat foarte mult în reconstituirea aspectului autentic al acestor locuri, în capturarea tuturor subtilităţilor; viaţa, barurile, motelurile", spune Jenkins. "M-am temut că Monster va fi unul dintre acele filme pline de magazine nepotrivite, în care-ţi dai seama caz locaţia din Daytona Beach, anul 1989, este de fapt magazinul de la colţul străzii. Nu este Florida de azi, strălucitoare şi plină de tentaţii. Nu este un loc banal."

"Monster este o poveste despre viaţa cuiva, despre o femeie care se află în căutarea dragostei, despre nevoia sa profundă de a fi iubită", spune Theron. "Din acest punct de vedre, este o minunată poveste de dragoste, nu doar un film despre o ucigaşă în serie"

"Monster este o poveste de dragoste", aprobă producătorul Mark Damon. "Aileen n-ar fi trăit atâţia ani dacă n-ar fi întâlnit-o pe Selby. S-a abuzat de ea, a fost tratată ca un gunoi o viaţă întreagă, şi a învăţat să nu mai aibă încredere în nimeni. Cred că aspectul lesbian al relaţiei lor n-are nici o relevanţă. Aileen nu şi-a dorit decât dragoste, a trăit în căutarea iubirii".

Într-un fel dezarmant, în ciuda faptului că spune povestea unei ucigaşe în serie, Monster reuşeşte să folosească nişte motive clasice ale poveştilor hollywoodiene de dragoste. Una dintre scene, o plimbare pe role care are drept fundal un cântec din anii '80, flirtează cu un kitsch conştientizat. "Mă tot gândeam că dacă unele dintre scene s-ar petrece între nu bărbat şi o femeie, filmul ar fi prea direct, prea simplist", spune Jenkins. "Dar în acest context a devenit atât de puternic, deoarece ambele personaje caută acest gen desuet de iubire".

Crucial pentru a face ca povestea de dragoste din Monster să pară veridică a fost distribuirea în rolulu lui Selby Wall a uneia dintre cele mai bune tinere actriţe de la Hollywood, Christina Ricci. "Imi place aspectul nedefinit al acestor poveşti", spune Ricci. "Trebuie să ai o anumită simpatie pentru toate personajele pe care le interpretezi, dar ceea ce a fost interesant pentru mine a fost faptul c-am ajuns să apreciez o persoană pe care în mod normal aş fi denigrat-o. Aileen reprezintă un produs al societăţii noastre, deoarece le întoarcem spatele celor care au cu adevărat nevoie de ajutorul nostru, şi acesta este unul dintre aspectele care m-au atras la această poveste".

În timp ce Theron putea să intre în pielea personajului său cu ajutorul cercetărilor şi a uimitoarei transformări fizice, Ricci a trebuit să se confrunte cu un alt fel de provocări dramatice. "Din anumite punct de vedere, rolul Christinei este ceva mai dificil", spune Peterson. "În unele scene, nu face decât să-i dea replica lui Charlize, să reacţioneze, dar cu toate acestea prezenţa ei, întreaga sa interpretare, sunt la fel de puternice. Poate face atât de mult cu simplă privire, chiar dacă rolul ei este doar să stea şi să asculte. Aceasta est definiţia unei actriţe de valoare". Damon este de acord: "Este una dintre cele mai bune actriţe. Există o chimie între ele, o electricitate care iluminează întreaga scenă". "N-aş fi putut s-o scot la capăt fără ea. Chirstina este cea mai lipsită de inhibiţii actriţă cu care am lucrat vreodată", spune Theron despre partenera sa.

Întregind distribuţia filmului Monster, în rolul lui Thomas, singurul prieten şi confident al lui Wuornos, putem vedea un actor legendar, pe Bruce Dern. "Faptul că Bruce a acceptat să apară în acest film a fost o adevărată onoare pentru noi", spune Theron. "De-a lungul întregii sale vieţi, Bruce a făcut filme atât de autentice, de interesante, care nu au făcut nici o concesie stereotipiei".

Personajul lui Dern face şi el nişte trimiteri la câteva filme clasice americane, care au influenţat-o foarte mult pe regizoarea Jenkins. "Elia Kazan şi Hal Ashby sunt doi dintre regizorii mei preferaţi, iar Bruce a lucrat cu amândoi (Cu Kazan la Wild River şi cu Ashby la Coming Home)", spune Jenkins, care citează multe dintre filmele Renaşterii americane din anii '70 ca fiind nişte repere stilistice majore pentru Monster. "Bruce este unul dintre preferaţii mei. Este ca un tată adoptiv pentru mine. Vreau să spun că mă uimeşte din multe puncte de vedere. A reacţionat atât de puternic la scenariu, încă de la început, ceea ce a fost incredibil pentru mine, deoarece sunt atâtea referinţe la personaje pe care el însuşi le-a interpretat de-a lungul anilor".

Emoţionanta prezenţa a lui Dern în acest film este importantă şi din alt punct: "În ciuda imaginii pe care ziarele au încercat s-o impună, Aileen n-a urât bărbaţii", explică Theron. "Toţi motocicliştii de la The Last Resort o cunoşteau şi o apreciau. Avea prieteni, dintre care majoritatea erau bărbaţi. Prezentarea relaţiei sale cu Thomas este foarte importantă pentru înţelegerea personalităţii ei."

"Ştiu că voi spune un clişeu hollywoodian ieftin, dar îi admir atât de mult pe toţi aceşti actori", spune Jenkins despre distribuţia de excepţie a acestui film. "Aceşti oameni se implică trup şi suflet, lasă o parte din ei pe ecran. Nu se reduce totul la gesturi şi la zâmbete, ei trec prin nişte experienţe traumatizante în încercarea de a da viaţă acestor personaje, şi aceste lucruri se văd pe ecran"


CHARLIZE THERON (Aileen Wuornos)

De la balerină la vedetă de film, Charlize Theron este binecunoscută pentru talentul său de excepţie. Theron a interpretat roluri diverse, de la cel al unei socialiste din Savannah la cel al muncitoarei din New York, dovedind de fiecare dată că nu a ajuns la acest statut doar prin calităţile ei fizice. Această actriţă incredibil de talentată şi-a început cariera ca model în Africa de Sud, ţara ei natală, înainte de a veni ca balerină în Statele Unite, alături de compania Joffrey Ballet.

Publicul a făcut cunoştinţă cu Charlize Theron cu ocazia filmului de debut al acesteia, Days in the Valley, produs de MGM, cu James Spader, Jeff Daniels şi Eric Stoltz în rolurile principale. Theron interpreta rolul Helgăi, partenera şi iubita lui Spader, o femeie care se scufundă în atmosfera periculoasă din jurul ei. Chiar dacă juca alături de nişte actori atât de prestigioşi, Theron s-a făcut remarcată pe bună dreptate.

La începutul anului 12997, Theron a apărut în filmul lui Jonathan Lynn, Trial and Error, în care îl are drept partener pe Michael Richards, dar şi în 2 Days in the Valley, alături de Jeff Daniels. Spre sfârşitul aceluiaşi an, şi-a făcut din nou simţită prezenţa pe marele ecran, jucând alături de Al Pacino şi Keanu Reeves în The devil's advocate / Avocatul diavolului, thriller produs de Warner Brothers.

Tom Hanks şi-a dat seama imediat de ascensiunea fulminantă şi de talentul excepţional al lui Theron, astfel încât a distribuit-o în filmul care-i marchează debutul regizoral, That Thing You Do. De două ori câştigător al Premiului Academiei, actorul a realizat acest film bazându-se pe un scenariu scris chiar de el. Este povestea unei trupe de rock dintr-un ora de provincie, cărora un cântec le aduce succesul nesperat. Theron o interpretează pe Tina, iubita lui Guy (Tom Everett), o femeie care este luată prin surprindere de celebritatea neaşteptată a celor din trupa The Wondereres, şi de consecinţele pe care le va avea aceasta.

În 1998 Theron a apărut în Celebrity, filmul lui Woody Allen, rol pentru care a fost extrem de apreciată de critici, iar apoi într-o producţie Disney Mighty Joe Young, în care îl are drept partener pe Bill Paxton. În 1999 publicul a putut-o admira într-un film nominalizat la Oscar, Cider House Rules / Legea pământului, inspirat din binecunoscutul roman al lui John Irving, şi în Soţia astronautului, în care joacă alături de Johnny Depp. Distribuţia de vedete din Legea pământului a fost distinsă de către Screen Actors Guild Awards cu o nominalizare la "Cea mai bună distribuţie dintr-un film artistic".

În 2000, Theron, acum o actriţă extrem de solicitată, a putu fi văzută în următoarele filme: The Legend of Bagger Vance, în regia lui Robert Redford, cu Will Smith şi Matt Damon, Bărbaţi de onoare, produs de Fox în 2000, în care joacă alături de Robert De Niro şi Cuba Gooding jr., Reindeer Games, regizat de John Frankenheimer, cu Ben Affleck în rolul principal, şi The Yards pentru Miramax, în care mai pot fi văzuţi Mark Wahlberg, Joaquin Phoenix, James Caan şi Faye Dunaway.

În 2001, Theron şi-a dovedit din nou talentul intepretând rolul principal din Sweet November, drama produsă de Warner Brothers în care mai poate fi văzut Keanu Reeves, dar şi într-un alt film semnat de Woody Allen, The curse of Jade Scorpio, cu Helen Hunt, Dan Aykroyd şi David Ogden Stiers.

În toamna lui 2002, Miramax a lansat Waking Up in Reno, în care Theron apare alături de Patrick Swayze, Natasha Richardson şi Billy Bob Thornton într-o poveste de dragoste plină de peripeţii. Waking Up in Reno nu face referire doar la ceasul deşteptător pe care cele două cupluri îl pun să sune înainte de a pleca într-o călătorie pe drumurile Americii - ci şi la o schimbare sentimentală profundă - şi care are ca punct de plecare oraşul lor natal, Little Rock, iar ca destinaţie "Cel mai mare orăşel din lume", unde are loc raliul camioanelor monstruoase. Filmul Trapped, regizat de Luis Mandoki, în care Charlize apare alături de Kevin Bacon, Courtney Love, Stuart Townsend, Pruitt Taylor Vince şi Dakota Fanning, un talent aflat în plină ascensiune, a fost lansat în toamna lui 2002. Atunci când fiica (Fanning) lor este răpită de nişte criminali învechiţi în rele (Bacon şi Love), familia Jennings (Theron şi Townsend) se lansează într-o căutare aparent nebunească, dar cu rezultate nebănuite.

Theron a jucat de curând alături de Mark Wahlberg şi Edward Norton în The Italian Job, film care s-a bucurat de un succes internaţional, şi regizat de F. Gary Gray.

În curând, Theron va putea fi văzută în The Life and Death Of Peter Sellers, în care îl are drept partener pe Geoffrey Rush, şi în Head in The Clouds, cu Penelope Cruz şi Stuart Townsend în celelalte roluri principale. Theron locuieşte în Los Angeles împreună cu cei doi câini de care este extrem de ataşată

CHRISTINA RICCI (Selby Wall)

Christina Rici este una dintre cele mai apreciate tinere actriţe de la Hollywood, iar acum se impune şi ca producătoare. În prezent, Ricci poate fi văzută în comedia romantică Anything Else, regizată de Woody Allen, în care apare alături de Jason Biggs. În curînd va juca în The Gathering, filmul lui David Carson, produs de Miramax Films, şi în Miranda, în care interpretează rolul enigmaticului personaj principal, ale cărei apariţii în viaţa lui Frank (John Simm),un librar visător, îl vor arunca pe acesta într-o lume haotică, în care nimic nu este aşa cum pare.

Ricci a debutat ca producătoare cu Prozac Nation. Filmul aşteptat cu nerăbdare, bazat pe celebrul roman al lui Elizabeth Wurtzel, o are pe Ricci atât în rolul de co-producătoare cât şi ca actriţa principală, în regia lui Eric Skoldbjaerg (Insomnia). În film mai pot fi văzuţi Michelle Williams, Jonathan Rhys Meyers şi Jessica Lange. Prozac Nation a fost extrem de apreciat la Festivalul de Film de la Toronto, şi va fi distribuit în 2004. La doar 8 ani, când interpreta un rol în piesa de Crăciun produsă de şcoala ei, Ricci a tras atenţia unui critic local, care le-a sugerat părinţilor ei că ar trebui să se dedice actoriei. A debutat un an mai târziu în Sirenele, în rolul mezinei lui Cher, rolul surorii sale fiind interpretat de Winona Ryder.