Cântăreaţa cheală
regia Alexandru Dabija
Alexandru Dabija pare să fi vrut în spectacolul său de la Timişoara să integreze absurdul în real. Eliminând complet dialogul fracturat tipic ionescian, regizorul a creat un spectacol realist pe un text absurd, în care nonsensul este doar o tuşă de culoare. Dacă până la un punct, des-absurdizarea lui Ionesco este viabilă, de la un anumit nivel încolo soluţiile regizorale lipsesc sau nu susţin suficient de argumentat această viziune. Finalul care ar trebui să ne lumineze nu aduce nicio lămurire.
În rest, plasarea spectacolului în anii '60 colorează scena, actorii au avut vervă şi umor, dar Ionesco a rămas absurd şi nerezolvat.
Resurse
Alte articole de Oana StoicaCronici ale altor spectacoleArticole similare
Un subiect depăşit - FNT 2009 / Alice GeorgescuDespre Festivalul Naţional de Teatru 2009 / Cristina ModreanuCe vrea naţiunea - FNT 2009 (II) / Alice GeorgescuCe vrea naţiunea - FNT 2009 (I) / Alice GeorgescuCum mi-am petrecut Festivalul Naţional de Teatru 2009 / Matei MartinToate articolele despre Festivalul Național de Teatru 2009Scrieţi la LiterNet
Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.
Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.
Publicitate