Până la 15 februarie 2010, este deschisă aici Expoziţia Francisc I şi Soliman Magnificul, care ilustrează o alianţă politică foarte controversată în epocă; o alianţă între un rege creştin şi cel mai puternic sultan otoman, care îi izgonise din insula Rodos, în 1523, pe Cavalerii Ioaniţi, care anexase Transilvania în urma bătăliei de la Mohacs, în 1526, care asediase Viena - e drept, fără a reuşi s-o cucerească.
Numită "Alianţa nelegiuită", înţelegerea diplomatică dintre Francisc I şi Soliman Magnificul a fost determinată de rivalitatea dintre regele Franţei şi Carol Quintul, mai ales după lupta de la Pavia, din 1525, când împăratul romano-german l-a luat prizonier pe Francisc I.
Documente scrise cu praf de aur
Concepută în două secţiuni, expoziţia prezintă în prima parte documente istorice ale relaţiei franco-otomane, de la sfârşitul Evului Mediu până la Bătălia de la Lepanto din 1571. A doua parte este destinată operelor de artă legate de tema expoziţiei, inclusiv o seamă de imagini care urmăresc modul în care Europa Occidentală receptează imaginea turcilor şi a culturii lor.
Sunt expuse piese provenind de la Biblioteca Naţională a Franţei, de la Muzeul Militar şi de la Ministerul Afacerilor Externe, dar şi de la Luvru sau de la Muzeul Ţesăturilor din Lyon. Printre exponatele primei părţi se numără şi o piesă rarisimă, un document pe rulou de hârtie lipită pe pânză, caligrafiat cu pudră de aur, trimis de Soliman regelui Franţei, descoperit cu patru ani în urmă într-un registru unde fusese uitat.
În el este vorba despre asediul Nisei, iar sultanul cere permisiunea ca flota lui să ierneze în postul Toulon. Momentul este prezentat şi într-o miniatură din 1545, de Suleymanname, în care sunt figurate 30 de goelete ancorate la poalele cetăţii fortificate, cu acoperişuri cenuşii sau galbene. Documentul face parte dintr-o corespondenţă întreţinută de cei doi suverani, interesantă pentru formulele diplomatice ale vremii, dar şi pentru că dezvăluie preţuirea pe care cei doi şi-o purtau, dincolo de interesele politice şi economice.
Caftane şi Cruciade
Printre operele de artă expuse se remarcă o "carte de cifru" a lui Francisc I sau un Coran cu blazonul lui Henric al II-lea. Cele mai interesante sunt însă gravurile prezentându-l pe Soliman Magnificul îmbrăcat cu un caftan brodat şi cu turban de culoarea lămâii, semnată de Hopfer, ale cărei exemplare multiplicate au circulat în toată Europa vremii, şi bustul în bronz al lui Francisc I în armură, aluzie la rolul jucat de acest rege în Cruciade, sabia cu numele lui Soliman, provenită din Departamentul de Artă Islamică a Muzeului Luvru, sau căştile şi armurile otomane.
Organizatorii au etalat şi o serie de piese reprezentative pentru cultura turcă a secolului al XVI-lea, cum ar fi importanta colecţie de aproximativ 450 de obiecte de ceramică de Isnik, existente în Franţa, decorate cu ghirlande vegetale aurite, cu frunze şi flori, dar şi cu un motiv în "s", amintind norii "tchi" preluaţi din arta chineză.
Motivele concentrice albastre, ornate cu frunze şi flori apar nu numai în ceramică, dar şi în ţesături sau pe ferecăturile de carte. Se adaugă somptuoasele caftane, care au uluit la vremea lor Occidentul, dar şi picturi consemnând faptele de arme ale turcilor, cum ar fi "Asediul cetăţii Esztergom" din Ungaria, în 1543, care îl prezintă pe Soliman Magnificul inspectând bateriile otomane. Lucrarea a fost realizată în secolul al XVII-lea.
Expoziţia de la Ecouen are meritul de a aborda un subiect puţin cunoscut de publicul larg şi, mai ales, de a descoperi contemporanilor un Imperiu Otoman erudit şi rafinat, care a influenţat, de altfel, arta europeană a vremii.
Info:
Expoziţie: Francisc I şi Soliman Magnificul
Unde: Muzeul Renaşterii, Castelul Ecouen
Când: până la 15 februarie 2010
Program: marţi-duminică între 10.00 şi 18.00.