Neues Museum din Berlin expune pentru prima dată câteva sculpturi repudiate de regimul hitlerist. Săpăturile pentru construirea unei staţii de metrou aproape de Primăria din capitala Germaniei au scos la iveală unsprezece obiecte de artă "condamnate" de ideologia Führerului.
Ştirea a făcut înconjurul agenţiilor de presă din străinătate, reprezentanţii celor mai importante dintre ele fiind invitaţi în prima jumătate a lunii noiembrie 2010 la vizionarea care a precedat deschiderea oficială a expoziţiei.
Potrivit Associated Press, Klaus Wowereit, primarul Berlinului, a declarat că descoperirea este "o mică minune" pentru Berlin, o minune care "spune mult despre vremurile întunecate pe care oraşul le-a trăit". Statuetele au fost scoase la suprafaţă într-o zonă pe care s-a aflat o clădire de birouri mistuită de flăcări în vara anului 1944.
"Incendiul s-a extins de sus în jos, iar ce n-a ars, a ajuns la subsol, deci şi sculpturile", le-a spus jurnaliştilor Matthias Wemhoff, director al Neues Museum. Oficialul a povestit că numai anumite obiecte, printre care cele din bronz, au supravieţuit incendiului şi că e posibil ca acelaşi loc să fi adăpostit sculpturi din lemn şi grafică.
În luna ianuarie a acestui an a fost descoperită sculptura lui Edwin Scharff, un portret al actriţei Anni Mewes, şi s-a crezut că este vorba despre un caz singular. Dar săpăturile din august şi noiembrie au scos la iveală mai multe statuete.
Arta degenerată se confiscă
Lucrările din teracotă şi bronz fac parte din seria de 20.000 de obiecte de "artă degenerată" în viziunea naziştilor, despre care se credea că s-au rătăcit în negura istoriei sau au fost distruse după al Doilea Război Mondial.
Potrivit ideologiei naziste, tot ce se abătea de la viziunea oficială şi îndrăznea s-o critice, inclusiv obiectele de artă conţinând elemente de sexualitate "deviantă" şi tratând teme antinaţionaliste, făcea parte din categoria "artă degenerată".
Multe astfel de lucrări au făcut parte dintr-o faimoasă expoziţie itinerantă, intitulată chiar "Arta degenerată", realizată de nazişti în 1937, sub coordonarea lui Joseph Goebbels, ministrul Propagandei. După ce a fost vernisată la München, expoziţia a fost plimbată demonstrativ în aproape toate marile oraşe din Germania şi Austria, pentru ca "cetăţenii" să vadă că "aşa nu".
Numeroase lucrări moderne ce contraveneau idealurilor ariene au fost confiscate din diverse muzee din ţară. Un an mai târziu, multe au fost vândute în străinătate pe valută forte, iar despre soarta altora nu s-a mai ştiu nimic.
Originea e de vină
Naziştii au pus pe seama evreilor trăsăturile "deviante", deşi, dintre avangardiştii care au realizat aceste unsprezece lucrări, numai doi erau de origine iudaică. O statuetă din teracotă reprezentând un cap de bărbat, de formă prelungă, a fost sculptată în 1925 de Otto Freundlich, care avea să fie ucis în lagărul de concentrare Lublin-Maidanek în anul 1943. Bronzul Bust de femeie îi aparţine lui Naum Slutzky, membru al Şcolii Bauhaus, care a fugit în Anglia în 1943.
Sculpturile înfăţişează mai ales femei - femeie cu struguri, femeie cu pruncul, dansatoare etc. -, numai trei dintre ele reprezentând personaje masculine. La muzeu pot fi admirate acum bronzurile semnate de Edwin Scharff (Portretul actriţei Anni Mewes) şi Karl Knappe (Hagar), precum şi statuetele realizate de Otto Baum (Fată în picioare), Emy Roeder (Femeie însărcinată) şi Marg Mall (Dansatoare). Autorii a trei dintre cele unsprezece sculpturi încă nu au fost identificaţi.