Imaginile din expoziţia vernisată cu o săptămână în urmă la Centrul Cultural Francez din Iaşi au fost realizate de fotograful francez Ferrante în America Latină, fiind rezultatul unei munci de documentare desfăşurate pe parcursul ultimilor 25 de ani. Ferrante Ferranti s-a născut în 1960 în Algeria, dintr-o mamă sardă şi un tată sicilian. Prima vizită pe pământ iberoamerican a avut loc în 1985, în Mexic, an în care fotograful a absolvit studiile de arhitectură la Paris, cu o lucrare despre "teatrul şi scenografia în epoca barocului".
Au urmat mai multe călătorii în fiecare dintre ţările Americii Latine. Fotografiile expuse la Iaşi sunt realizate în ţări precum Brazilia, Mexic, Bolivia, Peru, Paraguay, Guatemala. Nu se află aici instantanee surprinse în Columbia, o ţară vizitată recent şi pe care autorul o defineşte ca "fascinantă şi puţin cunoscută de europeni".
Conchistadori şi indigeni
Ceea ce l-a interesat pe Ferranti şi ce a urmărit în fotografiile sale de-a lungul continentului - urmare a preocupărilor anterioare legate de arhitectura barocă - sunt urmele trecerii conchistadorilor iberici şi efectul produs de aceştia asupra Lumii Noi recent descoperite. Cucerirea noilor teritorii şi luarea lor în stăpânire de către Coroanele spaniolă şi portugheză coincide cu secolul baroc, al XVII-lea, iar majoritatea edificiilor construite în coloniile de peste Ocean dau seamă de acest moment fascinant din istoria culturii.
Clădirile fotografiate de Ferranti par abandonate, multe ruinate, izolate în mijlocul peisajelor care taie respiraţia. Expoziţia este populată de figuri stinghere şi stranii, ale unei epoci apuse, mici faţă de imensitatea arhitecturală sau naturală, de peoni săraci, de origine indiană, creând un efect insolit, tipic latino-american.
Fotografia lui Ferrante Ferranti nu este deloc una cu o intenţie documentară, ci, în mod clar, una artistică, autorul fiind interesat de descifrarea, prin imagini semnificative, a resorturilor profunde ale unei lumi de o complexitate inepuizabilă. Mai mult, în turul ghidat al expoziţiei, pe care l-a oferit celor prezenţi cu ocazia vernisajului, autorul şi-a prezentat lucrările cu termenul de "fotografie barocă".
Peisaj baroc
"Ce mă interesează în primul rând este actorul uman. Peisajul baroc nu are sens fără actor", este opinia lui Ferranti. Câteodată, acest "actor" care să dea sens cadrului este aşteptat de fotograful răbdător ore întregi, până să capteze acel moment unic, în care imaginea şi decorul să devină semnificative.
Contrastul dintre clădirile impunătoare, menite a exprima forţa şi bogăţia Coroanei spaniole, şi siluetele umile de indigeni care se preling de-a lungul acestora sau traversează pieţele pustii şi luminate intens de soarele amiezii, provoacă un efect rar. O serie specială este dedicată aspectului denumit de Ferranti prin cuvintele "sincretism religios". Catolicismul Contrareformei, aflat în expansiune odată cu conquista ibericilor, s-a mixat, atât în Mexic, cât şi în America Centrală şi de Sud, cu tradiţiile păgâne precolumbiene. Fervoarea catolică a populaţiei indigene aminteşte frapant, în anumite ritualuri, de vechile lor credinţe, anterioare sosirii misionarilor catolici.
Proiectul Lumii Noi aparţine în mare parte călugărilor franciscani portughezi şi iezuiţilor, lucru pe care Ferranti nu îl uită, şi el a avut un efect profund în rândul populaţiei indigene. Sunt fotografiate ritualuri stranii, din Săptămâna Mare, procesiuni precum Via Crucis sau impersonarea Diavolului. "Regina neagră" îşi poartă cu mândrie coroana cu simbolul crucii, dând un exemplu perfect de sincretism al celor două culturi.
Un univers marquezian
Anumite scene contrastante, imagini inexplicabile, apariţii stranii amintesc, în opinia lui Ferranti, de universul prozatorilor latino-americani, al lui Gabriel Garcia Márquez în primul rând, dar şi al mexicanului Carlos Fuentes sau al recentului laureat cu Nobel, peruanul Mario Vargas Llosa.
Un alt motiv de uluire pentru cuceritorii europeni a fost natura fabuloasă a continentului, peisajele care-ţi taie respiraţia presărate de-a lungul Cordilierilor, iar câteva fotografii ale unor clădiri izolate în imensitatea peisajului amintesc de acest fapt. În sfârşit, ultimele imagini arată clădiri altădată glorioase, acum ruinate şi acoperite de vegetaţie luxuriantă. Jungla se extinde în clădirile abandonate, reluând în stăpânire teritoriul pe care omul i l-a smuls temporar. "Cucerirea s-a terminat. Mare parte din misiuni au fost distruse în timpul războaielor. Natura îşi reia drepturile. Ciclul se încheie astfel", explică artistul.
Jordi Savall vine la Iaşi
Momentul de vârf al programului "Toamna Muzicii Vechi", desfăşurat în Iaşi, va fi un concert susţinut de marele muzician catalan Jordi Savall şi ansamblul său, Hesperion XXI. Evenimentul va avea loc la 30 noiembrie 2010, în sala Filarmonicii ieşene, şi va fi dedicat muzicii de pe discul său inspirat de Dimitrie Cantemir: "Istanbul. Dimitrie Cantemir. Cartea ştiinţei muzicii şi a tradiţiilor muzicale sefarde şi armene". Cu o zi înainte, la 29 noiembrie, la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi, va fi lansat volumul "Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea", de Ştefan Lemny, apărut la Editura Polirom, principala sursă de inspiraţie pentru discul lui Jordi Savall.
Info
Drumurile Lumii Noi. Barocul în America Latină, expoziţie de fotografie de Ferrante Ferranti
Unde: Centrul Cultural Francez din Iaşi (Bd. Carol I, nr. 26)
Când: până la 29 octombrie 2010