Pentru că aproape toată lumea vorbeşte despre Marţi, după Crăciun, în ţară şi în străinătate.
Şi... pentru că ai fost în povestea asta, într-o formă sau alta.
Concluzia: e un film bun, pe care trebuie să îl vezi. Pare că nimic nu e lăsat la voia întâmplării şi nimic nu e greşit. Curge ca-n viaţă, cum s-ar spune.
Dar... aş fi vrut să văd personajul Mariei Popistaşu mai prins de dramă, spre sfârşit. Din ce-am văzut eu, în viaţa reală, o femeie de 26-27 de ani, care devine amantă, nu duce totul aşa de uşor. Nu doream scene casnice, telenovelistice, pentru că am înţeles că regizorul a construit altfel povestea; îi dădeam mai multă consistenţă personajului, într-un alt mod. Şi cam acelaşi lucru e valabil şi pentru Mimi Brănescu.
Singura care a primit o partitură pe măsură a fost Mirela Oprişor, cea care joacă rolul soţiei înşelate. Premiile pentru interpretare arată că a ştiut şi ce să facă cu ea.
