martie 2011
Festivalul de Film Documentar One World România, 2011
În Valea Corlatului, un film românesc regizat de Stephanie Lucon prezentat în premieră internaţională la One World, despre un sat de romi ilegal, renegat atât de judeţul Braşov, cât şi de judeţul Covasna, personajul principal pare comunitatea romă. Nimeni nu îi neagă acesteia importanţa şi ajutorul pe care i-l acordă filmului în a-şi păstra cursivitatea, dar baza e realitatea românească. Schimburile de replici între cele două judeţe, implicarea autorităţilor în rezolvarea problemei, povestirile despre eşuarea propunerilor aduse şi, mai ales, rezolvarea găsită în final fac parte din capacităţile acestei ţări de a continua să îşi dovedească că rămâne tărâmul tuturor posibilităţilor şi imposibilităţilor.
 
Filmul are o parte din umorul inteligent al lui Kapitalism, reţeta noastră secretă şi al lui Videocracy (un alt documentar prezentat la One World), la cele 53 de minute ale sale dovedindu-se ideal ca instrument de relaxare, dar nu şi ca instrument de luptă pentru drepturile omului, lucru care nu m-a deranjant.
 

Mai ales după ce am văzut Romanes, care şi el are o legătură mai puţin sesizabilă cu România. Deşi se vorbeşte în general în italiană, protagoniştii scurtmetrajului se aud vorbind şi în română.
 
Cele 16 minute alese de Annja Krautgasser dintr-un material de peste patru ore, în care tineri dintr-o tabără de romi din suburbiile Romei se filmează răspunzând la întrebări despre viaţa lor de zi cu zi sau despre dorinţele lor, ar putea, în cel mai bun caz, să dea startul unei discuţii despre viaţa, cultura romă şi problemele acesteia sau, din contră, lipsa acestora. Cred însă că am văzut numeroase alte proiecte mai interesante, mai ales pe internet, cu un mesaj mai clar, mai puternic, mai imaginativ. Romanes nu e nimic altfel decât plictisitor.
 
Al treilea documentar de duminică, Despre romi dincolo de stereotipuri nu este plictisitor, dar nu îşi respectă foarte mult titlul. Alcătuit din cinci scurtmetraje din Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi, bineînţeles, România, documentarul funcţionează ca simplu reportaj despre integrarea romilor. Din păcate pentru România, scurtmetrajul nostru este cel mai plin de stereotipuri şi cel care îşi atinge cel mai puţin ţinta, ca să nu spun că se pare că este voit manipulativ. Cel puţin asta s-a spus la dezbaterea de după proiecţie.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus