Pentru Vlad Ivanov, este şansa de a avea primul rol principal pe scena de la "Bulandra". După ce a făcut din rolurile sale secundare adevărate roluri principale, după ce a luat Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol secundar - doctorul din spectacolul Un duel (tot după Cehov), în spectacolul lui Alexandru Dabija de la Teatrul Naţional din Bucureşti, Vlad Ivanov îl joacă pe depresivul Nikolai Alexeevici Ivanov. Este prima lui colaborare cu Andrei Şerban.
Spectacolul îi dă Mirelei Oprişor ocazia să joace primul rol într-o dramă, după ani întregi de roluri secundare, la Teatrul de Comedie. Andrei Şerban a văzut-o în filmul Marţi, după Crăciun şi n-a mai putut să şi-o scoată din minte.
Pentru Victor Rebengiuc, Ivanov este reîntâlnirea cu Andrei Şerban, după 43 de ani de când n-au mai lucrat împreună. În Iulius Cezar (1968), în regia lui Andrei Şerban, Victor Rebengiuc l-a interpretat, tot la "Bulandra", pe Brutus.
Marius Manole n-a mai jucat niciodată alături de Mirela Oprişor şi niciodată atât de direct cu Vlad Ivanov. Iar Ioana Anastasia Anton şi Alexandru Pavel sunt tinerii pe care Andrei Şerban pariază.
Pe 26, 27, 28 şi 29 ianuarie 2011, de la ora 19.00, regizorul a programat repetiţii cu public, la Teatrul Bulandra. Pe 30 ianuarie 2011 a avut loc premiera. Spectacolul a fost sold-out. Adevărul literar şi artistic a fost invitat la repetiţiile fără public.
Începutul unei drame
Ivanov (Vlad Ivanov), un tânăr de 35 de ani, este căsătorit de cinci ani cu Anna Petrovna (Mirela Oprişor). Evreică, cu părinţi bogaţi, ea a renunţat la religie de dragul căsătoriei, iar părinţii au dezmoştenit-o. Anna se îmbolnăveşte de ftizie şi este îngrijită de medicul Lvov (Alexandru Pavel), o persoană exagerat de "cinstită" cu toţi. Lvov se simte dator să facă "dreptate", s-o înţeleagă şi s-o protejeze pe Anna.
După părerea medicului, boala i se trage tocmai din nepăsarea şi din egoismul lui Ivanov. Lvov îl acuză pe Ivanov că s-a căsătorit cu Anna pentru moştenire, iar acum, ştiind că ea tot nu va primi niciun ban de la părinţi, s-a îndepărtat. Pentru a mai omorî plictiseala, Ivanov pleacă nopţile de acasă, iar Anna îşi petrece serile, în singurătate, împreună cu unchiul lui Ivanov - Şabelski (Victor Rebengiuc).
Drama începe odată cu ziua Saşei (Ioana Anton), o fată de 20 ani, fiica lui Lebedev (Cornel Scripcaru), când Ivanov, ca de obicei, vrea să plece seara la Lebedevi. Deşi Anna îl imploră, în actul I, să rămână cu ea, Ivanov se duce, totuşi, împreună cu Şabelski la aniversare.
Spectacolul depresiei
În actul I, scene foarte puternice, de contact fizic şi emoţional. Ivanov îi explică soţiei că este depresiv. "Ştiu, sunt crud, sunt nedrept, dar te rog, lasă-mă să fiu nedrept. Acasă mă apucă... o nostalgie sfâşietoare. Imediat cum apune soarele, sufletul meu e chinuit de depresie. Nu mă întreba de ce, nu ştiu!". Vlad Ivanov este consumat de nepăsarea bolnăvicioasă a personajului său. Rosteşte replicile cu capul în jos, fixând un cui dintr-o scândură. Anna îşi strânge mâinile, învinsă. La doi paşi de ei, lângă scenă, Andrei Şerban îi urmăreşte mut, apoi se răsuceşte în întuneric şi îl roagă pe Ivanov să-şi spună replica privind drept în ochii Annei.
Mirela Oprişor face fin saltul de la deziluzie la speranţă, arătând că Andrei Şerban a avut dreptate când i-a oferit rolul unei eroine cehoviene. Distribuirea ei în Ivanov are ca punct de pornire o premoniţie: "S-a întâmplat în noiembrie 2010, la New York, când am fost la un festival cu Marţi, după Crăciun. După proiecţia filmului m-a abordat un new-yorkez în vârstă de vreo 90 de ani, care mi-a zis: «Tu eşti bună pentru Cehov!» I-am răspuns: «Da?». «N-ai jucat Cehov?». «Nu, n-am jucat!». «O să joci!»", povesteşte Mirela Oprişor. Şerban a văzut-o tot în Marţi, după Crăciun. Apoi, i-a trimis un e-mail, invitând-o la o probă pentru rolul din Ivanov.
Deşi recunoaşte că nu are experienţă, pentru că nimeni n-a mai distribuit-o vreodată într-o dramă, actriţa nu poate contrazice evidenţele: se anunţă un mare rol pentru Mirela Oprişor. Talentul ei răbufneşte într-o scenă în care flirtează cu doctorul Lvov, interpretat de Alexandru Pavel - o rafală de ocheade înamorate şi căderi din vârful nebuniei în capcana unei veselii periculoase.
În afară de o mică întâlnire cu Victor Rebengiuc în Marţi, după Crăciun, Mirela Oprişor n-a mai lucrat cu vreun actor din spectacol. "M-am luat foarte în serios. Distribuţia este atât de mare, încât, dacă nu ai atitudine, poţi fi înghiţită imediat. A fost o luptă continuă ca să ies. Tot timpul trebuie să fii la repetiţii pe fază, să nu pierzi ceva, să te remarci, să-ţi faci momente. Greu!", spune Mirela Oprişor.
Vlad (Nikolai Alexeevici) Ivanov
Fremătând de nerăbdare să intre în scenă, ca să se ia la trântă la propriu cu Vlad Ivanov, Marius Manole mai are totuşi, timp, să-i facă puţină reclamă colegului său: "Să vedeţi ce frumos e construit personajul Ivanov. Ce interesant, nu te-ai fi gândit niciodată, într-o operă oarecum greoaie, cu monologuri lungi, în care el se plânge de depresie, de lene. Dintr-odată, devine un personaj foarte activ", spune Marius Manole.
Personajul lui Vlad Ivanov e când zglobiu, fragil, ca o balerină, când demolat de letargie, egoist şi ironic. "Nu e un joc la prima mână, ci pe muchie, extrem de bine cântărit. Nu ştii dacă să plângi sau să râzi. E foarte dificil să joci aşa, însă tocmai în asta constă frumuseţea", argumentează Vlad Ivanov. Marea plăcere pe care i-o oferă acest rol: să te faci că interpretezi şi să fii credibil. "Dar, nicio clipă nu trebuie să-ţi pierzi buletinul. Eu sunt Vlad Ivanov care-l joacă pe Ivanov şi rămân Vlad Ivanov. Altminteri, noi, actorii, am ajunge la spital, la psihiatrie", subliniază actorul.
Spulberarea unui mit
Se spune că Andrei Şerban este de o exigenţă ieşită din comun, că "scoate untul" din actori şi că le împinge limitele cât mai departe. Artiştii confirmă zvonurile doar pe jumătate, mărturisind că regizorul ştie să-i stimuleze cu discreţie şi cu răbdare, calm şi argumentat. "Nu mi s-a părut dur. El vrea să-i faci ceva complicat atunci, pe loc, şi noi nu prea suntem obişnuiţi să facem teatru în acest mod. El face un proiect în patru-cinci săptămâni. La noi se fac şase luni, mai stăm la o cafea, mai ieşim, mai mâncăm ceva, «la la la», astăzi n-avem chef, nu ne-a ieşit... Mie îmi place ritmul lui Andrei Şerban, te motivează", spune Mirela Oprişor. Marius Manole spune că stilul alert nu i-a înnebunit. Andrei Şerban "lucrează foarte frumos, e înţelegător", şi chiar dacă totul s-a făcut în goană, "nu te biciuieşte".
"Într-un sistem normal, aşa ar trebui lucrat. Noi ne mai alintăm, pentru că încă trăim pe banii statului. Când n-o să mai facem asta o să trebuiască să pregătim o premieră în trei săptămâni. Aşa e în străinătate, de aceea lucrează Andrei aşa. Textul se învaţă acasă şi nu pe scenă, la repetiţii. Când se vine, nu se stă degeaba, se lucrează... La lecturi deja se învăţa şi textul. Lucrând foarte repede, n-a fost un chin", punctează Manole. Actorul joacă rolul lui Mihailovici Borkin, "o lepădătură" pe care se chinuieşte s-o găsească, dar nu ştie unde! "Modele poţi să găseşti, dar dacă n-ai în tine chestia asta... Eu mă surprind că îi mai dau câte o parte bună personajului meu, dar Andrei mă trezeşte şi îmi spune «Nu, n-are nicio parte bună, n-are, n-are, n-are!» Manole s-a mai întâlnit cu Andrei Şerban la workshop-urile de la Horezu şi de la New York.
Actorul crede că regizorul este foarte coerent în tot ce spune şi modern, prin limpezime. "Lucrând foarte corect cu textul, ne surprinde prin soluţiile pe care le găseşte. Unele sunt foarte şocante. O scenă pe care o vizualizezi imediat şi ai şti cum se face încă de la lectură, el ţi-o întoarce la 180 de grade şi devine ceva la care nu te-ai fi gândit în viaţa ta. Şi traducerea este foarte bună, nouă, dar fără să fie schimbat sensul", subliniază Marius Manole.
Vlad Ivanov mărturiseşte că Andrei Şerban a montat un spectacol atemporal, încercând să-l scoată din zona lacrimogenă a melodramei. "Introspecţia lui Andrei Şerban merge mult în străfundurile sufletului uman, nu rămâne la pojghiţa de suprafaţă". "Andrei creează o altfel de lume, cu un fel de goliciune, cu un hău imens", apreciază Victor Rebengiuc.
Victor Rebengiuc îşi laudă colegii
"Cu Mirela Oprişor m-am intersectat, am jucat în acelaşi timp, în acelaşi decor, fără să fim parteneri, în filmul Marţi după Crăciun, de Radu Muntean. Alex Pavel, în rolul doctorului, a absolvit recent UNATC, e foarte bun. Cu Ioana Anton, cealaltă tânără din distribuţie, am repetat, dar nu am apucat să joc în Hamlet-ul de la Metropolis, unde-l interpretam pe Polonius. Ioana era fata mea, Ofelia.
Şi Alex Pavel, şi Ioana sunt foarte buni. De altfel, am recomandat-o acum pe Ioana lui Andrei Şerban. De obicei, pe tinerii actori care îmi fac o impresie bună îi recomand regizorilor. Cu Marius Manole sunt în echipă în Inimă de câine. Marius e foarte serios, apreciez asta la el, va avea un viitor fericit în teatru, dacă se ţine de treabă", îşi portretizează Rebengiuc colegii. Actorul spune că rolul său este cel al unui "tâmpit", un om "înrăit de viaţă, cu o gură rea, un nobil scăpătat, care trăieşte din mila unei rude".
Un nou rol pentru Marius Manole
Marius Manole este fericit să se vadă în mijlocul marilor actori. "Fiecare îşi vede de treabă. Nu ştiu dacă este spiritul Teatrului Bulandra sau spiritul lui Andrei Şerban. Pentru că aici nu se pierde timpul cu bârfe. Vii la repetiţii. Te schimbi, urci pe scenă şi repeţi, fără să stai mult de vorbă, cum facem noi, la ţigări, la cafele. E foarte profesionist ce se întâmplă aici. Şi cred că asta e o hibă mare a teatrului românesc în momentul ăsta. Cred că multe lucruri se pierd din cauza asta. Că lumea nu mai vine la teatru ca să muncească", concluzionează Marius Manole.
Info
Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra" din Bucureşti
Ivanov de A. P. Cehov Sala "Toma Caragiu"
Traducere: Dana Dima
Adaptare scenică şi regie: Andrei Şerban
Decor: Octavian Neculai
Costume: Carmencita Brojboiu
Cu: Vlad Ivanov, Mirela Oprişor, Victor Rebengiuc, Marius Manole, Alex Pavel, Ioana Anton etc.
Premieră: 30 ianuarie 2011
Preţul biletelor: la categoria I - 26,50 lei, iar la categoria a II-a -13,25 de lei.
Întâlnirile lui Andrei Şerban cu Cehov (selecţie)
1969 - A realizat pentru Televiziunea Română o serie de spectacole de teatru filmat, reportaje şi experimente poetice. În Cântecul lebedei, monologul era interpretat de Emil Botta.
1977 - Livada cu vişini de Cehov, pe Broadway, la Lincoln Center
1980 - Pescăruşul, în japoneză, la Teatrul Shiki, Tokyo, şi tot Pescăruşul, într-o versiune diferită, la Public Theater, New York
1982 - Trei surori, American Repertory Theatre, Boston
1983 - Unchiul Vania de Cehov, La MaMa, din New York
2004 - Pescăruşul de la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu
2007 - Unchiul Vania, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj
2009 - Unchiul Vania, la Teatrul de Artă din Moscova
2010 - Ivanov, Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra", Bucureşti
Ivanov, în România
Ivanov este una dintre piesele de început ale lui A.P. Cehov, scrisă în 1887, în zece zile, şi refăcută doi ani mai târziu. În Bucureşti, piesa a mai fost montată în 1975, tot la Teatrul Bulandra, în regia lui Ioan Taub, cu Emmerich Schäffer în rolul lui Ivanov. În 2006, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, a fost invitat spectacolul Ivanov, în regia lui Támas Ascher, de la Teatrul "Katona Jószef" din Budapesta, Ungaria.