Theodor Aman, pictor şi gravor

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 24 martie 2011, orele 18.00, în Spaţiile Medievale,  la vernisajul expoziţiei "Theodor Aman, pictor şi gravor".

Organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul "Theodor Aman", Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi - Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Braşov, expoziţia este prilejuită de împlinirea a 180 de ani de la naşterea, respectiv 120 de ani de la moartea, marelui pictor şi grafician.

Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. A luat lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Şcoala Centrală din Craiova, după care, în 1850 a plecat la Paris. În capitala Franţei a studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Michel Martin Drolling şi François Edouard Picot. A revenit în ţară în anul 1857, afirmându-se deja ca o personalitate cunoscută a penelului.  Atelierul său erau un loc monden ce atrăgea protipendada, fiind caracterizat de Al. Tzigara Samurcaş ca "... singurul centru artistic în care se aduna elita bucureşteană a timpului." Numele său a rămas în istoria artei româneşti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci şi prin contribuţia avută la întemeierea primei Şcoli de Belle-Arte de la Bucureşti (1864), al cărui director şi prim profesor de pictură a fost.

Opera lui Theodor Aman a oscilat între romantism, academism şi impresionism, fără însă a exista o demarcaţie strictă între ele. În ceea ce priveşte tematica abordată de Theodor Aman în lucrările sale - pictura istorică, portretul, scenele orientale şi de gen, peisajul, natura statică - toate aceste subiecte se regăsesc în cadrul expoziţiei, prin lucrări de o mare valoare patrimonială. Tehnicile folosite de Theodor Aman pentru realizarea operei sale sunt atât pictura de şevalet, cât şi gravura şi desenul. De asemenea, opera sa se împarte în lucrări de mari dimensiuni (mai ales în cazul compoziţiilor eroice inspirate din trecutul patriei şi al portretelor istorice) şi lucrări pe suprafeţe reduse (în care aborda subiectele contemporane şi ale vieţii cotidiene).

Astfel, printre cele mai reprezentative compoziţii inspirate de trecutul naţional, prezente pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni se numără: "Mihai Viteazul primind solii turci cu daruri din partea sultanului", "Unirea Principatelor","Proclamarea Unirii (votul de la 24 ianuarie 1859)", "Bătălia cu facle a lui Vlad Ţepeş", "Bătălia de la Plonin" etc.

Theodor Aman a fost şi cel mai valoros portretist român, realizând portrete istorice, portrete ale unor personalităţi politice ale vremii sale, ale unor membri ai familiei, cât şi o întreagă suită de chipuri a căror identitate s-a pierdut odată cu trecerea timpului. În expoziţie se vor regăsi binecunoscutele portrete ale lui "Tudor Vladimirescu"- 1879, "Alexandru Lăpuşneanu", "Carol I"  - 1874 (gravură), "Portretul spătarului Mihail Cantacuzino", "Nicolae Racoviţă", "Ion Eliade Rădulescu" - 1869 (gravură), "Cezar Bolliac" - 1876 (gravură) etc., alături de cele ale membrilor familiei artistului:  "Pepica Aman" - 1856,"Portretul Aristiei Aman" - 1856, "Portretul lui Alexandru Aman" - 1856, "Ana Aman" - 1879, ca şi un"Autoportret" (gravură) etc.

            Un alt subiect preferat al lui Th. Aman a fost cel oriental, ilustrat în expoziţie prin lucrările reprezentând  odalisce şi cadâne: "Odaliscă cu narghilea" - 1879, "Odaliscă cu mandolină", "Odaliscă cu mărgele" (gravură), "Cadână cu fes" (gravură), "Cadână" - 1872, alături de peisaje şi naturi statice, care apar ca teme de sine stătătoare în a doua parte a carierei maestrului, prezente deopotrivă în cadrul expoziţiei: "Peisaj", "O vedere din Bughea la Câmpulung", "Pe o bancă în Cişmigiu" - 1879, "Petrecere în grădină",  "Corăbii în portul Constanţa", "Portiţa din grădină", "Pomieră cu cireşe", "Natură statică cu cireşe", "Coşul cu struguri", "Natură moartă cu liliac" - 1880.

Expoziţia organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni cuprinde un număr de peste 130 de lucrări (picturi, gravuri şi desene), precum şi un set de obiecte personale care au aparţinut artistului - sigiliu cu iscălitura pictorului, cutie cu pensule, paletă şi lauri oferită de elevii artistului cu dedicaţia "Maestrului nostru Th. Aman de diua omastică 1891. Elevii Şcolei de Belle-Arte".

Potrivit istoricului de artă dr. Adrian Silvan Ionescu, care s-a aplecat asupra vieţii şi operei lui Theodor Aman: "de la întoarcerea sa în ţară, în 1857, şi până la moartea survenită în august 1891, Theodor Aman a fost animatorul vieţii artistice bucureştene. Iar, timp de mai bine de un deceniu, începând din 1864, a fost cel mai bine cotat artist român, cel mai des premiat şi beneficiar al celor mai substanţiale achiziţii pentru pinacotecile din Bucureşti şi Iaşi. În multe privinţe un inovator, admirabil pedagog, teoretician judicios, personalitate de factură renascentistă prin multiplele sale pasiuni şi aplicaţii artistice, Theodor Aman a fost, prin excelenţă, primul artist modern în ţinuturile româneşti".

Vernisajul va fi urmat de un concert susţinut de Viniciu Moroianu - pian, Simina Croitoru - vioară, Clementina Ristea - pian, Ştefan Popov - bariton, Simona Neagu - soprană, Adina Cocargeanu - pian.

Programul oferit de Muzeul Naţional Cotroceni cuprinde fragmente din repertoriul concertului dat în casa lui Theodor Aman la 28 februarie 1879, cu prilejul uneia dintre seratele muzicale pe care acesta le găzduia deseori (fiind un pasionat violoncelist şi organizator de concerte de înaltă ţinută în atelier) şi anume: Giuseppe Verdi - arie din opera "Traviata", Wolfgang Amadeus Mozart - arii din operele "Nunta lui Figaro" şi "Don Giovanni"; Henri Vieuxtemps - Fantezie capriciu pentru vioara,  Johann Sebastian Bach - Preludiu şi Fuga în la minor, Frédéric Chopin - Studiu în do minor, Robert Schumann - "Pasărea - profet" din "Scene de pădure", op. 82.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 martie - 29 mai 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 - 17.30.

Expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 - 17.30.

Partener principal: Apa Nova
Sponsor principal: Alpha Bank
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista "Vacanţe la ţară", Fundaţia Culturală "Magazin Istoric".
 
Persoană de contact:
Ştefania Ciubotaru
0123173106
email: [email protected]