Adina Pintilie nu primeşte finanţare în România pentru filmul de debut, o coproducţie internaţională girată de instituţii europene de prestigiu - Nu mă atinge-mă

La singura sesiune de finanţare CNC din acest an, scenariul de lungmetraj debut cu cel mai mare ecou în străinătate în 2011, Nu mă atinge-mă, de Adina Pintilie, a fost respins cu cele mai mici note. Au fost preferate, însă, proiectele a trei persoane influente în branşă: Sorin Marin - prosper om de afaceri şi patron de festival, producătorul Vlad Păunescu (care conduce Castel Film) şi Catrinel Dănăiaţă, consilierul personal al ministrului Culturii.
 
Ce şanse are Adina Pintilie, regizor ale cărui scurtmetraje au participat până acum în 130 de festivaluri şi care e susţinută, printre alţii, de directorul ARTE France Cinema, Michel Reilhac, şi de Cristian Mungiu?
 
Teoretic, puţine. Tânăra regizoare s-a clasat pe locul 8 în urma jurizării operate de Constantin Chelba, Irina Margareta Nistor, Florin Mihăilescu, Copel Moscu şi Mihai Orăşanu, deşi era concurentul la lungmetraj debut cu cel mai bun CV (lucru care ar fi trebuit să conteze, mai ales la debut.).
 
Producătorul lungmetrajului, compania 4 Proof Film, a depus o contestaţie la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (www.cultura.ro), organismul care soluţionează contestaţiile concursului de finanţare organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (www.cncinema.abt.ro). 4 Proof Film e de părere că atât proiectul în sine (scenariul), cât şi regizorul şi compania producătoare au primit punctaje mult prea mici. Din păcate, comisia de jurişti care evaluează contestaţiile nu reciteşte, conform legii, şi scenariile ci poate doar sălta punctajele producătorului şi regizorului.
 
Deşi a avut scenariul cu cele mai mici note dintre toate cele 14 înscrise, Nu mă atinge-mă / Touch Me Not a fost desemnat cel mai bun proiect de ficţiune lungmetraj la Concursul de Dezvoltare de Proiecte al Programului MEDIA al Uniunii Europene - Categoria Proiect Unic 2011, primind cel mai mare punctaj din partea evaluatorilor MEDIA.
 
De asemenea, a câştigat Premiul ARTE France Cinema pentru cel mai bun proiect, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Rotterdam 2011 - Platforma de Coproducţii Internaţionale Cinemart, precum şi Menţiunea Specială a Juriului la Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo 2011- Platforma de Coproducţii Internationale Cinelink.

A fost selecţionat, în plus, şi la trei dintre cele mai prestigioase rezidenţe şi programe internaţionale de dezvoltare de proiecte de lungmetraj: Binger FilmLab Amsterdam 2010/2011, Programul Nipkow Berlin 2011 şi Torino FilmLab 2011 - toate susţinute de Programul MEDIA al Uniunii Europene.

La Torino FilmLab, proiectul a obţinut recent Marele Premiu pentru Producţie, în valoare de 150.000 de euro, bani pe care nu-i poate primi decât dacă intră în producţie până în toamna lui 2012. Aşa cum spune producătorul Monica Lăzurean-Gorgan, "e unul dintre puţinele proiecte aplicante la CNC la categoria debut ficţiune lungmetraj care are deja stabilită o structură de coproducţie şi distribuţie internaţională, având ataşaţi doi coproducători străini cu vastă experienţă în domeniu plus un număr de distribuitori străini care şi-au exprimat deja intenţia de a-l distribui."

Nu mă atinge-mă vrea să fie o coproducţie româno-franco-germană, coproducătorii străini fiind Unlimited SA (Franţa) şi Rohfilm (Germania), iar coproducătorul român Manekino Film.
 
Dacă nu obţine banii de finanţare de la CNC-ul român, proiectul riscă să piardă coproducătorii străini deoarece legile din Franţa şi Germania nu le permit acestora să ceară finanţare în ţara lor fără existenţa unei finanţări din partea statului de unde provine producătorul principal. De asemenea, fără banii de la CNC, proiectul nu primeşte nici banii de la TVR şi agenţiile de publicitate din România. În momentul de faţă, proiectul Adinei Pintilie are asigurată 20% din finanţare.
 
Producătorul Monica Lăzurean-Gorgan: "Sperăm foarte mult să se rezolve contestaţia şi să putem continua proiectul. Faptul că Nu mă atinge-mă nu primeşte finanţare la această ediţie a concursului CNC ne afectează foarte mult deoarece coproducătorii din Franţa şi Germania nu mai pot aplica la începutul lui 2012 pentru finanţare decât dacă proiectul a primit deja finanţare din partea CNC România, ceea ce înseamnă blocarea pentru o perioadă foarte lungă a proiectului."

Nu mă atinge-mă a trezit interesul a numeroşi oameni de cinema din lume. Printre ei şi Michel Reilhac, directorul ARTE France Cinema, care scrie într-o scrisoare de susţinere: "Faţă de entuziasmul majorităţii profesioniştilor străini de la Torino FilmLab faţă de proiect, vestea că CNC-ul român a refuzat finanţarea e o surpriză şocantă. Această decizie absurdă nu putea veni decât de la o entitate administrativă neinformată, care nu a putut vedea talentul şi creativitatea acestui proiect.
Numai prin astfel de proiecte îndrăzneţe cinematografia română se va dezvolta în continuare. Sper că această decizie inacceptabilă să fie schimbată."
 
Adina Pintilie a explicat pentru HotNews.ro de ce proiectul său e atât de special: "Proiectul îşi asumă nişte riscuri şi încearcă un tip de cinema diferit de ce s-a făcut, cu succes de altfel, până acum în România. Are o abordare diferită de ficţiunea narativă realistă specifică noului val românesc. Nu are o structură narativă clasică; povestea e generată nu de cauzalităţi exterioare, ci de motivaţiile interne emoţionale ale personajelor; conţine elemente de realism magic, foloseşte metode neconvenţionale de construire a pesonajelor şi de lucru cu actorii - ca de pildă psihodrama; investighează o temă rar explorată în filmul românesc - intimitatea; experimentează atât la nivel de conţinut cât şi formal, ca limbaj cinematografic; pune un accent special pe vizual, pe mizanscenă, compoziţie etc."

Mungiu: "Dacă aş fi în locul lui Sorin Marin şi Vlad Păunescu, m-aş retrage din concurs"
 
Lista de susţinători ai proiectului Adinei Pintilie mai numără membri ai comitetelor de selecţie ale festivalurilor de la Cannes, Berlin, Veneţia, Rotterdam, Salonic, pe Gyula Gazdag - directorul artistic al Sundance FilmLab, Ian Sellar - decan al UK National Film and Television School, sau Molly Stensgaard - monteurul filmelor lui Lars von Trier şi commissioning editor la Danish Film Institute.
 
Cristian Mungiu susţine şi el proiectul Adinei Pintilie, trimiţând o scrisoare ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor. Cineastul a declarat pentru HotNews.ro: "Găsesc cumva nefericită alegerea atât a lui Vlad Păunescu cât şi a lui Sorin Marin de a se înscrie în concursul CNC pentru debutanţi. Sigur, participarea lor nu e în vreun fel ilegală, dar ar fi fost mai 'fair', cred eu, să încerce să debuteze cu propriile resurse - nu doar pentru că îşi pot permite, dar şi pentru că ideea fundamentală a concursului de debut îi are în vedere pe tinerii care au demonstrat cu filmele lor anterioare că sunt pregătiţi să facă pasul către lungmetraj. Dacă aş fi în locul lor, m-aş retrage acum din concurs, lăsând locul unor tineri care nu au nicio şansă fără finanţarea publică."

Întrebat ce ar putea face ministrul Culturii în această situaţie, Cristian Mungiu a spus: "De la domnul ministru nu aştept decât să acţioneze la timp şi cu fair-play, în limita competenţelor sale legale, şi să asigure o judecare a contestaţiilor post-concurs lipsită de orice părtinire."
 
Nu este prima dată când CNC respinge proiecte susţinute de importante foruri internaţionale, deci considerate valoroase de către acestea. Documentarele lui Florin Iepan şi Alexandru Solomon, Născuţi la comandă. Decreţeii şi Marele jaf comunist au fost iniţial respinse la CNC, acum câţiva ani, deşi aveau deja finanţări de la importante televiziuni străine (printre care ARTE sau ZDF).
 
Acelaşi lucru s-a întâmplat cu Moartea domnului Lăzărescu, de Cristi Puiu, care nu a câştigat finanţare în urma contestaţiei, ci în urma intervenţiei directe la ministrul Culturii de atunci, Răzvan Theodorescu. Şi mai recent, Crulic - Drumul spre dincolo, de Anca Damian, a fost respins într-o primă fază la CNC, deşi omologul polonez al acestuia, Institutul Polonez de Film, îi dăduse deja o finanţare consistentă.