mai 2012
Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu, 2012
O insulă imaginată ca o cameră răsturnată; un dulap magic din care îşi fac apariţia personaje stranii, adeseori straniu de ludice pentru înfăţişarea lor înfricoşătoare; furtuni obsedant de repetitive de hârtie; clovni, spirite, regi şi prinţese; pereţi mobili născocitori de iluzii optice, uşi care îşi schimbă poziţia; sunt toate o scorneală a minţii lui Silviu Purcărete, elemente reiterate o dată cu fiecare spectacol al său care converg înspre conturarea tot mai limpede a propriei poetici regizorale.

O furtună, spectacol prezentat în prima seară a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu 2012 la Casa de Cultură a Sindicatelor, este un spaţiu magic situat între oniric şi realitatea auto-construită, între moarte şi somn, între raţiune şi reverie, este tărâmul în care odată cufundat nimic nu mai poate fi controlat. Imaginaţia, imprecisul, dualitatea împiedică raţiunea să atingă concretul, imponderabilul stârnind o stare chinuitoare de inconfort. Personajele sunt o născocire a imaginaţiei bătrânului Prospero, personaje fantoşă ce îmbracă rochii somptuoase confecţionate din hârtia care inundă întregul său habitat. Visul este cel care plăsmuieşte întreaga experienţă onirică din spectacolul lui Purcărete până la muchia în care personajele închipuite se revoltă împotriva creatorului (scena în care Miranda se apropie de tatăl său care doarme ţinând în mâini un ciocan şi un cui uriaş indecisă dacă să lovească frontal capul creatorului său sau să-l sărute precum o fiică iubitoare). "Somnul raţiunii naşte monştri" constată Goya, iar pe întinsul meleag al somnului, ordinea şi firescul ţin de domeniul metafizicii, necunoscutului.

Spectacolul lui Purcărete se impune prin scenografia elegantă concepută de Dragoş Buhagiar, prin interpretarea ludică, dar precisă a trupei de la Craiova, prin coloana sonoră şi prin imaginile lovituri de ciocan cu care regizorul surprinde de la un spectacol la altul. Grandoarea este aura cu care Silviu Purcărete îşi împachetează fiecare spectacol, propulsându-l în poziţia de fruntaş printre regizorii României, un dirijor care mânuieşte cu foarte multă pricepere actorul în raport cu spaţiul şi sunetul. O alegere bine ticluită pentru ceea ce urmează să fie cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.

Descarcă programul FITS, 2012 aici..

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus