Acţiunea filmului se petrece la sfârşitul anilor '80. Alois Nebel, bărbat de vârstă mijlocie, lucrează ca dispecer într-o haltă, Bily Potok, un sat îndepărtat de la graniţa cu Polonia. Alois Nebel este un tip singuratic, care se simte confortabil în pustietate şi în rutina în care îşi duce existenţa. Totuşi, fantomele trecutului nu îi dau pace şi se tot declanşează amintiri tragice de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial. Alois ajunge într-un sanatoriu, unde întâlneşte un personaj misterios numit Mutul, care se pare că ar fi încercat să treacă frontiera din apropiere. După ce iese din sanatoriu, Alois află că a rămas pe drumuri şi că nu mai are unde lucra, dar cumva îşi găseşte pacea şi consolarea.
Jocul cu timpul, amintirile, povestea în sine şi personajele au potenţial, dar nu sunt exploatate la maximum. De asemenea, fără a avea cunoştinţe anterioare de istorie, sau fără să ştii ceva despre roman, filmul este greu de urmărit, şi te trezeşti ca la final să nu fii foarte sigur că ai înţeles ce se petrece cu eroul principal şi care sunt relaţiile acestuia cu celelalte personaje.
Filmul nu a avut un impact deosebit asupra mea, găsindu-l pe alocuri mecanic şi fără strălucire. Dacă începutul filmului este puternic şi poate constitui o emblemă, în foarte scurt timp, totul devine tern şi lipsit de accente, iar în final sentimentul principal simţit este unul de confuzie.
Totuşi, Alois Nebel iese în evidenţă cu ceva, şi anume cu imaginile expresive alb negru şi cu atmosfera ciudată creată de acestea: melancolie, groază, dar şi un fin umor. Se poate vorbi chiar de un stil. De stilul Alois Nebel.
Descarcă programul anim'est, 2012 aici..