Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Festivalul de film documentar Astra Film Fest, 2012

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

2 documentare în 3 paragrafe (ziua a treia) - Astra Film Festival, 2012


octombrie 2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Unul dintre cele mai aşteptate momente din a treia zi de festival a fost premiera documentarului Adevărul despre Holocaust / The Truth About the Holocaust produs de regele romilor, Florin Cioabă, întâmpinat de un public surprinzător de numeros în sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu. Filmul este o rememorare a întâmplărilor tragice din timpul celui de-al doilea război mondial atunci când s-a declanşat cel mai atroce genocid din istorie îndreptat şi împotriva romilor din România. Puţinii dintre supravieţuitorii zecilor de mii de romi deportaţi în Transnistria care mai trăiesc şi în prezent confirmă supliciul unui regim bolnăvicios şi nimicitor stârnit de credinţa conform căreia populaţia romilor, în acest caz, constituia o problemă în sine, iar singura soluţie era exterminarea lor.
 
Adevărul despre Holocaust nu reuşeşte decât o examinare superficială a unui episod de cotitură din istorie, fiind lăudabilă doar iniţiativa unui astfel de proiect în condiţiile în care holocaustul romilor a fost recunoscut de către autorităţile române doar după anii '90. Informaţia este redusă şi prezentată mai degrabă ca o trecere succintă în revistă a evenimentelor din perioada 1942 - 1945, reconstituirile protetice sunt doar un surplus de imagini monotone, iar emoţia şi dramatismul lipsesc cu desăvârşire din acest film. Florin Cioabă a ţinut să menţioneze în discuţiile cu publicul imediat ulterioare proiecţiei că documentarul este doar un prim pas al unui demers, încă work in progress, mult mai amplu.
 
Metro / Metroul este un portret cinematografic al unui tânăr de 30 ani, Guilherme Hoffmann, care îmbrăţişează timp de doi ani murmurul, freamătul, muzica, mişcarea subterană în căutarea unui declick care să-i determine un moment revelator în propriul hău existenţial. Documentarul mizează pe dihotomia a privi şi a fi privit, viaţa lui Hoffmann împărţindu-se între un job de model la o facultate de artă din Paris şi întâlnirile cu camera de filmat în mână cu străini în metroul parizian. Interesul regizorului se îndreaptă spre Michael, un homeless care fredonează nevrotic versuri despre moarte în staţii de metrou şi al cărui delir dramatic se dovedeşte a fi doar o farsă comică cu intonaţii groteşti. Un cadru evocativ este momentul de suprapunere a mişcărilor studiate ale unei balerine de pe scenă cu agitaţia vibratorie continuă şi rapidă din subteran. Parisul rămâne un oraş la fel de fermecător privit chiar şi numai din metrou, ba chiar dizolvă toate acele reprezentări prefabricate romantico-turistice. 




 Toate articolele despre Festivalul de film documentar Astra Film Fest, 2012


0 comentarii

Spacer Spacer