Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Holy Motors

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Un dublu experiment - Holy Motors


decembrie 2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Holly Motors prezintă o serie de episoade în care personajul domnului Oscar (Denis Lavant, în unsprezece ipostaze diferite) interpretează rolul unui actor ale cărui performanţe artistice se desfăşoară atît în locuri publice (în care totul este un spectacol "nefilmat", pus în scenă spre satisfacţia martorilor-trecători), cît şi în conjuncturi în care actorul însuşi îşi rezervă plăcerea prestaţiei actoriceşti aparent numai pentru el (pusă în slujba "frumuseţii gestului"), printr-o manieră în care autorul filmului, Leos Carax, pledează pentru importanţa actorului într-un imaginat "sfîrşit al cinematografului" - în  măsura în care, de data aceasta, martorii-privitori sînt tocmai spectatorii acestui film.  
 
Şi într-un caz şi într-altul, prin prisma acestor episoade, Carax pare să parcurgă momentele estetice definitorii în evoluţia cinema-ului pe care îl onorează. De la episodul cu Mr. Merde (un freak spectacular à la Tod Browning) şi la hipnotizantul joc sexual în costume de motion-capture, la cîteva numere de film-muzical regizate "ca la carte" şi pînă la "melodrama" dintre un tată şi fiica sa, ori a reproducerii cinematografice obişnuite a limbajului corporal al unui hit-man, într-un scurt drum spre victimă (mers apăsat, intenţii mimico-gestuale explicite, filmări în planuri medii si largi), nimic nu pare a ştirbi memoria cinefilă a lui Carax.

Însă el nu se rezumă doar la elogierea unor mijloace clişeatic-reprezentaţionale ale cinematografului de gen. De pildă, unele episoade sînt oferite şi ca vădite "paranteze stilistice": o casă în formă de vapor îşi sprijină structura arhitecturală pe zgomotele de fundal propagate (sunete scoase de pescăruşi, sirena unui far...), o bătrînă cerşetoare este însoţită o bună bucată de drum de niste bodyguarzi vigilenţi, scena mimării partidei de sex din interiorul costumelor cu senzori se transformă într-o porno-animaţie, iar una dintre scenele muzical-instrumentale este precedată de un scurt moment în care un cadru de pe la începuturile cinematografiei ne prezintă două mîini ce se pregătesc să interpreteze o partitură muzicală.

Şi ca şi cum pariul autorului nu s-ar face doar cu propriul său bagaj imaginar ori cu memoria vizuală colectivă, filmul încadrează şi experimentează alternativ formele de cinema expuse, din perspectiva a două mijloace de expresie: din perspectiva efectului produs în relaţie cu spectacolul stradal (în care camera de filmat îşi relevă inutilitatea) şi, odată cu angajarea spectatorului în demersul cinematografic parcurs, din perspectiva mizanscenei pusă în faţa noastră.     




 Toate articolele despre Holy Motors


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Sebastian M. Ceolca


Alte articole

 Persona - Holy Motors, Lucian Maier
 Roadtrip de personalitate - Holy Motors, Simona Mantarlian
 Frumuseţea gestului - Holy Motors, Mihai Fulger
 Los Angeles Film Critics Association: Holy Motors - cel mai bun film de limbă străină, Comunicat de presă
 Diavolul nu se îmbracă de la Prada, e un cameleon într-o limuzină albă - Holy Motors, Cristina Zaharia
 Toate articolele despre Holy Motors


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer