In the Mood for Bear - Berlin, 2013

Mare curiozitate a stârnit un juriu prezidat de misteriosul şi fascinantul Wong Kar-wai, trofeul personal al directorului Berlinalei, Dieter Kosslick, care a reuşit să-l vrăjească pe cel care, prin simpla prezenţă a eclipsat totul în jurul său. (Noroc că Yi dai zong shi / The Grandmaster n-a putut concura, că ar fi cules toate premiile, plus ceva menţiuni, pe deasupra).

Dar să o luăm în ordine inversă, faţă de emoţii şi importanţa Urşilor, care, în sfârşit, nu mai apar la ştirile noastre doar că au atacat nu ştiu ce localnic sau au fost împuşcaţi, ca pe vremea lui Nea Nicu, ci ca un succes ameţitor!

Cel de Aur, pentru Poziţia copilului, i-a revenit României sau mai precis unei echipe de creaţie şi filmare, dintre care, pe scenă, au urcat regizorul Călin Peter Netzer, co-scenaristul Răzvan Rădulescu (care, cu o zi înainte, pe 15 februarie 2013, ridica premiul presei străine: FIPRESCI), directorul de imagine, în veşnică mişcare: Andrei Butică, interpretul principal: Bogdan Dumitrache, care vreme de câteva minute a jucat un rol neobişnuit pentru el: a zâmbit şi foarte fericita, perseverenta şi răzbătătoarea producătoare: Ada Solomon.

După îmbrăţişări, strângeri de mână şi sărutări cu importanta gazdă, au urmat discursurile: Netzer, care a vorbit elegant şi atât de bine crescut (deşi se arată, în filmul parţial autobiografic, strivit de o mamă posesivă, educaţia primită e impecabilă... Culmea ar fi fost, ca la Oscaruri, să-i mulţumească şi celei care i-a dat viaţă şi o idee de script, dar încă nu e timpul pierdut!), într-o germană, jos pălăria! A urmat Ada (obişnuită de altfel de la Locarno şi Namur, între altele), cu admiraţie îndreptăţită faţă de Luminiţa Gheorghiu, dar şi cu îngrijorarea pentru filmul de artă şi cinematografele în care să ruleze, pentru mai multe fonduri bine-meritate faţă de aceşti ambasadori culturali, cu recunoştinţă faţă de programul Media şi CNC (directorul Eugen Şerbănescu savura şi el succesul din Palatul Festivalului din Piaţa Marlene Dietrich) şi i-a menţionat, fireşte generic, pe cei care au crezut şi pe cei care n-au crezut în acest proiect!

Premiul juriului: Grand Prix, a plecat cu bosniacul Danis Tanović, care a realizat pelicule mult mai consistente precum No man's land şi Cirkus Columbia, acum, în Epizoda u zivotu beraca zeljeza / An Episode in the Life of an Iron Picker oprindu-se la un fel de ciné-vérité, cu cazul unei familii de romi, care trăieşte de pe urma strânsului de fiare vechi, iar când nevasta se îmbolnăveşte, n-are asigurare şi nimeni nu vrea s-o opereze fără. Bărbatul, care la rândul lui probabil că n-are asigurare stomatologică după hăul bucal, foarte pitorescul Nazif Mujic, care "se joacă" pentru că este evident o poveste reală şi general valabilă, a citit un bileţel de mulţumire, după ce a luat şi el un Urs de argint pentru cel mai bun actor.

Jafar Panahi n-a putut să-şi ridice premiul pentru scenariul filmului Pardé / Closed Curtain, realizat cu un minim de mijloace, dar incitant (căţelul, Boy, care are un apelativ de copil şi o expresivitate de neuitat, ar fi meritat un crenvurst dacă tot suntem în Germania, că e mai grozav decât cel din The Artist).

La regie a câştigat David Gordon Green, cu road-movie-ul său, Prince Avalanche, despre doi cumnaţi care trag semne de circulaţie pe şoselele destul de izolate ale Americii, într-o regiune unde fuseseră nişte cumplite incendii, din care supravieţuieşte o bătrânică stranie, pe care scenariul o abandonează aproape complet. Distribuţia se pare că a făcut toţi banii, deşi laurii i-a luat "dirijorul" lui Emile Hirsch şi al lui Paul Rudd.

Paulina García, din Gloria, chiar a cunoscut-o, la figurat, după o viaţă de roluri TV, dând o lovitură şi urcând pe "podium", uşor împiedicată de emoţii, şi cu o rochie atât de prost croită! Asta e diferenţa faţă de SUA! Acolo e bătaie cine să le îmbrace pe starurile adulate! Şi ce actriţă fabuloasă s-a dovedit a fi! Asta-i soarta celor care nu s-au născut la Hollywood! Dar poate, într-o bună zi...

Când s-a anunţat în Sala de proiecţie pentru presă Cinemaxx3, că Vic+Flo ont vu un ours / Vic+Flo au văzut un urs a luat premiul Bauer, pentru inovaţie, s-a auzit un ţipăt, la limită, isteric, de bucurie. Regizorul canadian nici el nu se aştepta. Denis Coté a mulţumit Montrealului şi distribuţiei! Dar s-a şi arătat extrem de încântat şi şi-a mărturisit entuziasmul, atât de necesar unui iubitor şi făuritor de cinema, să se afle alături de Wong Kar-wai!

Care, la rândul său, a ţinut să sublinieze că juriul nu e ca să judece sau să critice, ci ca să sărbătorească aşa cum se cuvine arta cinematografică!

P.S. S-au vândut 300.000 de bilete, la cele peste 400 de filme!

(Prezenţa la Berlinală este sponsorizată şi în acest an de berea Silva)