În 2013 am prins trei boboci. I-am luat cu mine pe o bancă, într-un părculeţ de lângă locul unde se ţineau spectacolele şi i-am înregistrat. Doi dintre ei sunt din trupa Protha, din Panciu - Iris Tiron şi George Sbîrciog. Al treilea e un tânăr din Vulcan, Ionuţ Biţină, din trupa de teatru Theatron, mai exact, iar coordonatorul lor e un actor din Petroşani, Mihai Sima. Toţi trei sunt în clasa a XI-a şi vor să dea la facultatea de teatru. Au promis că se vor întoarce la Ideo.
Sabina Balan: Cum aţi aflat despre festival?
Iris Tiron, Protha: Eu şi George am intrat în 2011 în trupă şi în momentul ăla ştiam de mai multe festivaluri, printre care şi acesta. Ideo era cumva apogeul nostru, dacă reuşeam să ajungem aici... În 2012 am încercat să venim, doar că au fost ceva problema tehnice, trebuia să ataşăm ceva la înscriere, noi nu am ştiut, apoi credeam că nu mai trebuie, mă rog, a fost o problemă de comunicare. În schimb, anul acesta, în 2013, ne-am dorit foarte mult să ajungem. Şi am ajuns.
Ionuţ Biţină, Theatron: Eu am intrat în trupă acum doi ani de zile, tocmai ce se înfiinţase trupa, de altfel. Şi cu timpul am început să luăm mai multe festivaluri micuţe la rând. Soţia coordonatorului nostru (pe nume Cătălin Sfârloagă - ofiţer de probaţiune) se interesa pe internet, pe la alţi actori din Petroşani, şi aşa a aflat de Ideo Ideis în 2012, doar că puţin prea târziu ca să ne mai înscriem. Şi de la începutul anului şcolar trecut am început să ne pregătim pentru ediţia 2013. Ne bucurăm că am ajuns aici.
Sabina Balan: Ce aşteptări aveaţi înainte să ajungeţi aici?
Ionuţ Biţină, Theatron: Cea mai mare dorinţă a mea legată de festivalul ăsta a fost să mă întorc cu multe învăţături acasă. Chiar mă aşteptam ca la acest festival să fie cea mai tare experienţă din viaţa mea. Şi a fost.
Iris Tiron, Protha: La fel şi noi. Ne aşteptam să întâlnim mulţi oameni, să-i descoperim şi să facem parte din familia Ideo Ideis, să ne acomodăm, nu ştiu. Ştiam că este total altceva.
Ionuţ Biţină, Theatron: ... adică ne aşteptam la o putere mare de educaţie, dar nici chiar aşa! A trecut mult peste aşteptări.
Sabina Balan: Spuneţi-mi câte o revelaţie pe care v-a provocat-o experienţa voastră aici.
Ionuţ Biţină, Theatron: Trebuie să mai ajungem şi la anul, a fost un program prea încărcat ca să mai apucăm să ne gândim la asta.
George Sbîrciog, Protha: Cred că cel mai bine o să ne dăm seama de asta când o să ajungem acasă, atunci o să avem timp să medităm şi să ne dăm seama cum au fost zilele astea. Acum încă simţim presiunea festivalului. Dar cu siguranţă o sa ni se facă dor să zâmbim dimineaţa.
Ionuţ Biţină, Theatron: ... şi de marea îmbrăţişare de la încălzirea de dimineaţă. O să ne fie dor de tot. Începând de la somnul puţin, până la trezitul de dimineaţă, la oboseala de peste zi, la căldură. Luate separat, toate lucrurile astea nu sună foarte bine, dar aici, luate împreună cu atmosfera de festival au fost foarte frumoase.
Iris Tiron, Protha: Avem o grămadă de lucruri de povestit celor de acasă.
Sabina Balan: Dacă ar fi să aduceţi pe cineva aici, la festival, să simtă ceea ce aţi simţit voi, pe cine aţi lua?
Iris Tiron, Protha: Eu cred că l-aş aduce pe tata, că are habar despre asta.
Ionuţ Biţină, Theatron: Cred că pe mama. Sigur pe mama.
George Sbîrciog, Protha: Pe unul dintre părinţi, cu siguranţă.
Sabina Balan: Cum reacţionează adulţii din jurul vostru la experienţele voastre legate de teatru?
Iris Tiron, Protha: Ne încurajează, pentru că în zona noastră nu sunt foarte mulţi care fac asta sau care să aibă teatrul ca hobby. Suntem priviţi diferit. Suntem daţi ca exemplu pentru alţii.
George Sbîrciog, Protha: Avem un feedback pozitiv, mereu.
Ionuţ Biţină, Theatron: Eu am parte şi de încurajări, şi de mustrări, cel puţin din partea profesorilor de la şcoală. Sunt câţiva care mă încurajează, dar, cel puţin dirigintele meu, de exemplu, îmi dă cu bâta în cap de fiecare dată - "Ce-ţi trebuie ţie teatru?! Învaţă pentru bac." Da, învăţ pentru bac, dar fac şi ce-mi place. Mama, în schimb, mă încurajează din toate punctele de vedere. Chiar a vrut să vină la festival să mă vadă.
Sabina Balan: Şi de ce credeţi că există oamenii aceştia care nu încurajează teatrul?
Ionuţ Biţină, Theatron: Cred că denotă, totuşi, o lipsă de inteligenţă. Sau poate, pur şi simplu, nu gustă teatrul. Teatrul, în fond şi la urma urmei, nu e pentru oricine. Presupune, oricum, un nivel superior de educaţie.
Sabina Balan: Cum aţi început voi să faceţi teatru?
Ionuţ Biţină, Theatron: Eram la şcoală. Tocmai ce mă mutasem în oraş, anul şcolar începuse de o lună şi trupa de teatru se înfiinţase de câteva zile. Eu habar nu aveam de chestia asta. Şi un prieten care era în trupă mi-a spus - "Nu vrei să vii, că avem nevoie de Jupân Dumitrache în piesa O noapte furtunoasă?" Nu ştiam dacă mă pricep, dar m-am dus. Mi s-a dat cartea în faţă şi am început să citesc. După aia, doamna Maria Sima, soţia coordonatorului nostru mi-a spus că am ureche muzicală. Şi să zicem că aşa a început plăcerea mea pentru teatru. Primul meu rol a fost Tybalt în Romeo şi Julieta.
Iris Tiron, Protha: Eu am un exemplu în familie, Manuela Hărăbor e mătuşa mea. Şi am pornit de la discuţii despre teatru, îmi povestea cum a fost la spectacole sau la filmări. Curiozitatea m-a împins aici.
George Sbîrciog, Protha: Înainte să intru la liceu, cu vreo două luni, am aflat de trupa de teatru de la Iris. Am mers acolo, am citit un text şi am rămas.
Sabina Balan: Cum vă apropiaţi voi de teatru?
Iris Tiron, Protha: Chiar acum, la sfârşitul lunii iulie 2013 a fost un festival în Focşani, doar de reprezentaţie de teatru, în cadrul căruia am fost la toate spectacolele, cu toate că nu ne-a fost prea uşor, între Panciu şi Focşani e ceva de mers.
Ionuţ Biţină, Theatron: Noi, în Valea Jiului, avem un singur teatru, care e undeva la 10 km de oraşul nostru. E o distanţă mare, dar nu e mare lucru, ajungem. Atât timp cât fac teatru şi îmi place şi asta vreau să fac în continuare, de ce să nu mă duc să văd profesioniştii să învăţ ceva de la ei?
Descarcă caietul-program al Ideo Ideis, 2013 aici..