Facultatea de Teatru şi Televiziune, UBB Cluj, clasa Szilágyi-Palkó Csaba
Participă la Gala Tânărului Actor HOP 2013 la secţiunea grup în spectacolul A hatodik hét / A şasea săptămână.
Oana Hodade: Care e prima amintire pe care o ai despre teatru?
R.E.: Spectacolul János Vitéz la Cluj. Când am fost în clasa a doua sau a treia, ne-am dus cu clasa la Cluj să o vedem. Totul mi se părea uriaş.
O.H.: Pornim de la ideea că drumul în viaţă, în meserie, e pavat cu întâlniri. Care sunt două întâlniri - una pozitivă şi una negativă - care te-au condus în punctul în care eşti azi?
R.E.: Întâlnirea pozitivă ar fi turul teatrului maghiar din Cluj cu unul dintre actori, cu ocazia zilelor deschise. Eram în clasa a XI-a.
Nu pot numi una negativă. Desigur, am avut experienţe şi întâlniri care nu au fost tocmai roz, dar oricum urăsc "rozul".
O.H.: Teatru, film sau...?
R.E.: Sau amândouă:) Dar teatru în principiu. Şi nu neapărat pe scenă. Într-o cameră, în parc, oriunde.
O.H.: Din ce se compune un actor?
R.E.: Din personalitatea şi experienţele personale, din tehnici şi din fantezie / originalitate şi talent.
O.H.: Care e "felia" ta de teatru?
R.E.: Nu aş putea spune. Vreau să gust din cât mai mult posibil.
O.H.: Să facem un exerciţiu de scindare a personalităţii: tu-actorul, generând teatru şi tu-spectatorul, consumând teatru. Care sunt trei lucruri importante despre teatru pe care le-ai învăţat din fiecare ipostază?
R.E.: Ca actor:
Este foarte greu să creezi un spectacol "bun".
Scopul scuză mijloacele. Adică nu contează cum o faci, important este ca publicul să simtă / înţeleagă / vadă ceea ce vrei tu / regizorul să vadă şi să-ţi ajuţi partenerii.
Să nu crezi niciodată că ai un personaj / rol "făcut" / terminat.
Ca spectator:
Nu poţi decide văzând un sigur spectacol de un anumit gen / stil dacă îţi place genul respectiv sau nu.
Este foarte important ca spectacolul să mă facă să uit că sunt şi alţii în public, sau tocmai să accentueze prezenţa lor, dacă e cu scop.
Un decor frumos mă fascinează 10 minute, după aceea, dacă nu are nici un rol anume, mă deranjează.
O.H.: Dă un feedback publicului de teatru din România.
R.E.: Nu aplaudaţi şi nu vă ridicaţi în picioare numai pentru că cei de lângă voi fac asta.
O.H.: Ce crezi că te-aşteaptă?
R.E.: Nu ştiu. Şi nici nu vreau să ştiu. Vreau situaţii şi oportunităţi din care să învăţ cât mai mult. Rol, workshop, orice. Şi asta va depinde de mine în mare parte.