Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Festivalul George Enescu, 2013

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

La miezul nopţii, magia sună baroc... - L'Orfeo de Claudio Monteverdi la Festivalul Enescu, 2013


septembrie 2013
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Ora 22.10 - sunt încă la Sala Palatului, aplaudând frenetic finalul cantatei Gurre-Lieder. Ceasul însă îmi aminteşte că trebuie să fug spre Ateneu. La miezul nopţii, magia sună baroc. Nu pot să nu-mi împărtăşesc bucuria: în 2013 Festivalul Enescu s-a întrecut pe sine, muzica veche fiind o prezenţă constantă în program. Fac slalom printre taxiuri claxonând, eşarfe, rochii de seară, fracuri, converşi şi parfumuri subtile, stau cuminte la semafor şi aterizez la 22.30 punct în rândul al treilea al sălii de concert.
 
Se aud primele acorduri din L'Orfeo de Claudio Monteverdi (compusă la solicitarea principilor de Gonzaga, pe un libret în cinci acte, aparţinând lui Alessandro Striggio şi reprezentată pentru prima dată în Mantova - 1607 - opera abundă în pasaje muzicale extrem de elaborate).


Totul în jur se estompează, începe călătoria.

La Musica / Euridice (Roberta Mameli) deschide drumul, firul poveştii se deapănă treptat. Sunetele ei ating perfecţiunea: când melancolică, când tristă, când profund resemnată, soprana impresionează prin subtilităţile vocii sale, superb controlate. Pentru o clipă, timpul se suspendă...

Tu, se' morta, Possente spirto e formidabil nume sunt poate cele mai frumoase arii ale operei, Orfeo (Furio Zanasi) însufleţindu-le cu glasul său profund, de o timbralitate aparte. Tulburarea şi suferinţa personajului sunt excepţional surprinse.

Messaggera / Speranza (Jose Maria Lo Monaco) impresionează publicul - în sfâşietorul lamento In un fiorito prato - prin inflexiunile bogat-catifelate ale glasului său.

Momentele Corului nimfelor şi păstorilor (Corul de Cameră "Preludiu") sunt speciale, ansamblul reuşind să redea perfect culoarea epocii. Remarcabil este şi ansamblul instrumental care acompaniază suferinţa lui Orfeu.

Membrii ansamblului La Venexiana, sub bagheta lui Claudio Cavina, se bucură de muzică, sunt vii, au sclipire. Ateneul răspunde frumos, ecourile muzicii te însoţesc mult timp după...

E târziu, publicul ovaţionează în picioare, acordurile finale încă mai răsună, nimeni nu vrea să plece. E sâmbătă. E sărbătoare. Încă o zi de festival încheiată. CU SUCCES!


Descarcă programul Festivalului Enescu, 2013 aici..



 Toate articolele despre Festivalul George Enescu, 2013


0 comentarii

Spacer Spacer