august 2014
Gala Tânărului Actor HOP 2014
Iulia Verdeş, 27 ani
Studii:
2007-2010 U.N.A.T.C. Bucureşti, Profesori: Ion Cojar / Adrian Titieni
2010-2012 U.N.A.T.C. Bucureşti, master, Profesor: Radu Gabriel
Participă la Gala HOP cu FUCK NIKON!, text de Gabriel Pintilei, şi nu numai.


Oana Hodade: Care e prima ta amintire despre teatru?
Iulia Verdeş: Cred că e legată de strada Lipscani şi de teatrul de acolo. Nu-mi aduc aminte detalii, eram mică... însă îmi aduc perfect aminte propriile show-uri pe care le dădeam în curtea bunicii la apus de soare, urmate de petreceri pe muzica lui Adriano Celentano.
 
O.H.: Ce te face curioasă?
I.V.: Absolutul şi cauzalitatea. Siguranţa şi interminabilul lanţ "de ce?"
 
O.H.: Care e personajul tău special din copilărie?
I.V.: Mowgli. Iar tata era Baloo. Îmi aduc aminte că în weekend-uri (în special duminicile) era deja un fel de tradiţie să dansăm pe melodiile din Cartea Junglei. Şi nu degeaba a fost personajul meu preferat; în liceu, la primul meu workshop, m-au distribuit în Mowgli. O fi culoarea părului? Tenul? :)
 
O.H.: Ce te bucură?
I.V.: Lucrurile mărunte, simple. Lucrurile făcute cu drag. Dar mai ales surprizele... Le ador pur şi simplu.
 
O.H.: De ce are nevoie un om ca să fie actor?
I.V.: Nu cred într-o reţetă anume, însă clar e un anumit mod de a simţi, de a gândi, de a trăi. Dar ce am descoperit până acum şi am experimentat e minunata "răbdare".
 
O.H.: Ce te face vulnerabilă?
I.V.: Sunt destul de control freak şi atunci când ies din zona mea de confort, devin uşor vulnerabilă. Şi da, am foarte multe puncte vulnerabile, dar nu-mi place să vorbesc despre ele.
 
O.H.: Ce te entuziasmează?
I.V.: Începuturile. Toate. Cred că e unul dintre cele mai frumoase sentimente. Iar acum trăiesc un frumos început de Gala Hop :)
 
O.H.: Cum e generaţia din care faci parte?
I.V.: Fac parte dintr-o generaţie cu tineri talentaţi, plini de energie şi foarte curioşi să descopere şi să se descopere. Fac parte dintr-o generaţie care va fi greu de uitat. Fac parte dintr-o generaţie care e gata să revoluţioneze. Fac parte dintr-o generaţie cu oameni frumoşi.
 
O.H.: Ce te motivează?
I.V.: Verbul "a vrea". Este foarte puternic şi motivant. Nu lasă loc de "de ce" sau "nu pot acum". Iar eu sunt o persoană care de obicei vrea foarte multe lucruri.
 
O.H.: Ce te emoţionează?
I.V.: Poveştile. Gesturile/comportamentul oamenilor când sunt în situaţii-limită. Abia atunci îşi dau voie să-şi folosească intuiţia, să renunţe puţin la tot ce e raţional şi să simtă, pur şi simplu.
 
O.H.: Ce nu le-ai spune niciodată părinţilor?
I.V.: Află tot, oricum, cu sau fără voia mea.
 
O.H.: Ce iubeşti?
I.V.: Familia. Devotamentul. Ah, şi tavanul meu - îmi ştie toate dorinţele şi dezămagirile.
 
O.H.: Ce crezi că te-aşteaptă?
I.V.: Multe poveşti interesante.
 
O.H.: Alege un video care ar spune mai multe despre tine decât acest interviu.




0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus