Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Mr. Turner

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Scuipat, horcăieli şi geniu - Mr. Turner la Les Films de Cannes à Bucarest, 2014


octombrie 2014
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Cei 25 de ani din existenţa târzie a pictorului romantic-proto-impresionist, Joseph Mallord William Turner, redaţi în aproximativ trei ore de film, sunt mai mult decât o simplă biografie transpusă în imagini, devenind un amplu studiu de personaj. Studiu de personaj care, pentru actorul Timothy Spall (recognoscibil ca meschinul Wormtail din seria Harry Potter), a început cu aproape doi ani înainte de momentul propriu-zis al filmărilor, cu cursuri serioase de pictură şi istoria artei într-un studio din Londra, astfel încât, tabloul pe care îl pictează personajul său în film (o copie după un Turner adevărat) să fie realizat chiar de el, de actor. De asemenea, regizorul britanic este recunoscut pentru modalităţile sale de lucru cu actorii (adeptul unor actori-fetiş, dintre care face parte şi Spall, jucând în aproape toate filmele sale), sub forma unor laboratoare de documentare şi improvizaţie, la finalul cărora nu e de mirare că protagonistul acestui film a fost recompensat cu premiul pentru interpretare masculină la Festivalul de Film de la Cannes, 2014.
 
Leigh nu se oboseşte să acopere în scenariu evenimente majore din viaţa celui pe care îl portretizează, cu zelul celui care ar fi vrut să pună un con de lumină asupra unui artist uitat, ci îşi organizează elegant discursul în jurul micilor ocazii de portretizare, a relaţiilor lui Turner cu celelalte personaje, deopotrivă de dickensiene în idiosincraziile lor, şi, mai cu seamă, capturării în film a ceea ce ar fi putut reprezenta sursele de inspiraţie ale pictorului. La fel cum nici camera nu se oboseşte să recreeze cinematografic tablouri sau să impresioneze prin referinţe artistice, ci caută în fiecare cadru coregrafiat impecabil câte un fascicul de lumină transversal care să penetreze aerul, ca un soi de inspiraţie dumnezeiască. În toată feeria vizuală pe care o propune, personajul lui Turner apare ca o piatră colţuroasă aruncată într-un lac liniştit. Excentricul William Turner pictează cu voracitate animalică, preferă să mârâie sau să grohăie interiorizat în loc să vorbească de prisos, iar calozitatea sa faţă de femei (faţă de menajera supusă şi soţia înăcrită, care vine în vizită) e compensată de relaţia caldă, aproape copilărească cu doamna Booth, o moşiereasă din apropierea litoralului şi corăbiilor britanice, pe care adora să le picteze. Din când în când, doar, ochii albaştri ca de copil provoacă lacrimi pe care fiecare muşchi de pe fizionomia sa se chinuie să le respingă, lăsând emoţia personajului să treacă de ecran, spre spectator.
 
Ceea ce e cu adevărat impresionant este că geniul lui Turner nu este omagiat în acest film, ci lăsat, de fapt, aşteptat să iasă la suprafaţă, de după masca impenetrabilă de Grinch în spatele căreia personajul lui Turner îşi ascunde emoţiile şi sinceritate tăioasă. Sunt, de altfel, puţine cadre în economia filmului, care-l arată pe Turner pictând sau schiţând în caieţelul lui, mai importante fiind cele care-l arată lângă admiratorii săi, colegii şi competitorii săi de la Royal Academy, cele care arată contrastul dintre felul frust de a fi al artistului şi pretenţiozitatea burgheză a celorlalţi. Spre finalul filmului, un episod clipeşte cu subînţeles spre spectator şi întinde o acoladă asupra poveştii, cel în care Turner descoperă sceptic şi chiar speriat, dar cu o curiozitate usturătoare daguerrotipul, precursorul fotografiei - Turner se aşează pe scaun în faţa cutiei monstruoase operate de un tinerel, care-i înregistrează imaginea cu o viteză dureroasă, cu o viteză a luminii în care pictorul înţelege declinul artei lui figurative. Un episod plin de umor, de un umor trist, însă.
 
Mike Leigh intuieşte perfect că o personalitate ca a celui pe care vrea să-l reîncarneze nu se poate pune în cuvinte, iar folosirea filmului ca armă de traducere în imagini a materiei umane nu putea fi decât singura modalitate prin care William Turner putea ieşi la suprafaţă.
 
Filmul mai rulează şi joi, 30 octombrie 2014, la ora 13, la Cinema Studio.





 Toate articolele despre Mr. Turner
 Toate articolele despre Les Films de Cannes à Bucarest, 2014
 Toate articolele despre Festivalul de film Cannes, 2014
 Toate articolele despre Festivalul Internaţional de Psihanaliză şi Film, 2014


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Sabina Balan


Alte articole

 Turner văzut de Mike Leigh - Mr. Turner, Andrei Gorzo
 Filmele de Cannes - Mr. Turner la Les films de Cannes à Bucarest, 2014, Ada-Maria Ichim
 Zece filme, zece cronici - Les Films de Cannes à Bucarest, 2014, Veronica Enuşcă


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer