România Liberă / august 2005
S-a încheiat recent încă o ediţie a Concursului de proiecte cinematografice, care vor primi finanţare prin intermediul Centrului Naţional al Cinematografiei. În prevederile legale de desfăşurare nu se mai regăsesc situaţii de natură penală, cum ar fi dubla apartenenţă a membrilor Colegiului CNC (organism azi desfiinţat) şi la Comisia de finanţare, după cum unii dintre aceştia participau şi la concursuri pentru a-şi vedea capodoperele materializate. De asemenea, studiouri cu capital de stat participau şi cîştigau concursuri, deşi legea nu le permitea, obţinînd prin calitatea de producători-finanţatori sume importante, cu toate că respectivele societăţi erau falimentare. Ultimul concurs de anul trecut a fost suplimentat la capitolul cîştigători, ipoteză nemenţionată de vreun regulament.

La ediţia din acest an, scenariile au fost securizate. Asta nu înseamnă că nu au putut fi aflaţi cîştigătorii înainte de comunicatul final. Chiar în presă au apărut detalii despre proiecte în concurs. De altfel, securizarea mi se pare o măsură proastă, ce invită la fraudare. Dacă printre proiectele cîştigătoare multe sunt semnate de cineaşti valoroşi, nu înseamnă că şi sub actuala linie de promovare nu mai sunt proiecte viabile, capabile să producă surprize de anvergură (vezi cazul de anul trecut al proiectului lui Cristi Puiu, realizat pe contestaţie şi care adună în prezent premii după premii). Ponderea scenariului în apreciere a fost de 50 la sută, a cotei regizorului de 25 la sută şi a producătorului de 25 la sută, în funcţie de categoria filmelor produse anterior. Criteriile actuale de performanţă sunt cuantificabile şi se referă la succesul comercial şi succesul la festivaluri (diferenţiat pe lung- şi scurtmetraj).

După publicarea rezultatelor definitive ale actualului concurs de proiecte de scenarii se vor înregistra (cu siguranţă) şi multe contestaţii: e greu de spus însă cine le va mai analiza. Anul trecut, o comisie economică a Ministerului Culturii şi Cultelor a analizat contestaţiile şi le-a refuzat în bloc. Or, credem totuşi că un juriu specializat poate face acest lucru. Alte hibe ale actualului concurs au fost lentoarea cu care s-a iniţiat şi întîzierile cu care s-au publicat rezultatele. Probabil şi realizarea unui nou Regulament de concurs ar transparentiza procesul destul de greoi al desfăşurării acestuia.

Şi acest concurs a făcut destule victime în rîndul tuturor categoriile de cineaşti. Ciudat este însă faptul că pe lista cîştigătorilor din această ediţie a concursului se regăseşte majoritatea "protestatarilor" de la ediţia trecută (care totuşi dăduse girul intrării în producţie multor tineri regizori, despre care am scris deseori). Or, nu doar calitatea vocilor în proteste poate fi considerată definitorie pentru o ierarhizare obiectivă. De altfel, este deosebit de dificil să evaluezi, să imaginezi, să pronostichezi succesul şi calitatea unui film după un text sau un dosar. Or, nu-i aşa, este greu să respingi un proiect care are deja cîteva finanţări, printre care al unui Minister al Culturii din străinătate, după cum este dificil să respingi un scenariu inspirat de Kafka - Colonia penitenciară, pe motiv că nu ar fi de actualitate, sau să spui că nu e de interes un proiect al cărui erou este un mare actor născut în România, dar a avut perioada de glorie la Hollywood. Printre "picaţii" la actuala ediţie de concurs se numără şi scenarii valoroase inspirate de scritori importanţi, dar se pare că nu totdeauna sensibilităţile juraţilor au rimat la unison.

Şi dacă o serie de tineri încă nu s-au regăsit pe listele cîştigătoare, nici "clasicii" în viaţă nu au avut mai mult noroc. Dar nici animaţia nu a avut noroc. Grea misie pentru comisia de contestaţii. Sperăm totuşi că actualii cîştigători vor aduce recolte semnificative de premii pentru cinematografia românească. Cu condiţia ca şi festivalurile şi premiile să fie corect evaluate în dosarele viitoarelor jurii. Şi nu e bine să uităm că peste cîteva luni va începe un nou concurs de scenarii. Bani să fie.





Proiectele cîştigătoare la categoria lung-metraje sunt următoarele (credite de 9-10 miliarde ROL):

  Restul e tăcere, scenariul şi regia Nae Caranfil (Filantropica, Dolce Far Niente, E pericoloso sporgersi, Asphalt tango), producător Domino Film (credit de 10 miliarde ROL, adică 8,19% la sută din devizul total al filmului, acesta fiind o coproducţie româno-franceză ce intenţionează să spună povestea realizării primului film superproducţie din România, Independenta României, din 1912 - mai multe detalii în Atelier LiterNet).

  Amintiri din epoca de aur, scenariul şi regia Cristi Mungiu (Occident, autor al volumului (7 scenarii), producător Mobra Film ("un proiect mai amplu, alcătuit din povestiri pînă la un punct independente, unele mai vesele, altele mai triste, o încercare de a rescrie un fel de istorie personală a comunismului prin legendele lui urbane").

  Hrana pentru peştii mici, scenariul Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu, regia Cristi Puiu (Marfa şi banii, Moartea domnului Lăzărescu), producător Mandragora.

  Legiunea străină, scenariul si regia Mircea Daneliuc, producător Glissando Trading

  Hîrtia va fi albastră, scenariul Răzvan Rădulescu, regia Radu Muntean, producător Multi Media Est.


Proiectele cîştigătoare la categoria documentar sunt următoarele (credit de 4,5 miliarde ROL) :

  Război pe calea undelor, scenariul si regia Alexandru Solomon, producător Hi Film

  Podul de flori, scenariul şi regia Thomas Ciulei, producător Europolis.


Proiectul cîştigător la categoria debut în lung-metraj este (credit de 12 miliarde ROL):

  Despre îngeri şi păr, scenariu şi regia Corneliu Porumboiu (scurt-metraje Visul lui Liviu, Călătorie la oraş, Gone with the wine), producător Periscop Pictures.


Proiectele cîştigatoare la categoria scurt-metraje sunt următoarele (credit 900 milioane-1,5 miliarde ROL):

  România, România, scenariul Radu Gabrea, regia Radu Gabrea şi Răzvan Rădulescu, producător Radu Gabrea Studio.

  Drăguş, scenariul Dumitru Budrala, Csilla Kato şi Erika Fam, regia Dumitru Budrala, producător FAV.

  Sarma, scenariul şi regia Andreea Păduraru, producător Mandragora.

  Nunţi, muzici şi casete video, scenariul şi regia Tudor Giurgiu, producător Hai Hui Ent.

  Concert la Biserica Neagră, scenariul Manase Radnev şi Radu Gabrea, regia Felicia Cernăianu, producător ProFilm Production.

  Pe urmele unei realităţi, scenariul Radu Gabrea şi Walter Wehmayer, regia Walter Wehmayer, producător Mega Distrib. Prod. (coproducţie româno-germană).

  Lampa cu căciulă - scenariul Florin Lăzărescu (autorul volumului Şase moduri de a-ţi aminti un cal sau şase povestiri), regia Radu Jude, producător Hi Film.

  Un euro greu, un euro uşor, scenariul şi regia Marius Şopterean, producător Campion Film.

  La drumul mare, scenariul şi regia Gabriel Sârbu, producător FAV.

  La mare, scenariul şi regia Adrian Sitaru, producător Adio Design Digital.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus