Suplimentul de cultură / septembrie 2005
Cu toate că numărul contestaţiilor poate părea mare, statistic, sesiunea din acest an a concursului organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a avut cele mai puţine contestaţii din ultimii opt ani. Anul acesta, concursul s-a desfăşurat după un nou regulament, cu o comisie formată din Cristina Corciovescu (critic), Irina Petrescu (actriţă), Andrei Gorzo (critic), Ştefan Agopian (scriitor) şi Oana Stoenescu (distribuitor). Noile prevederi în ceea ce priveşte secretizarea dosarului de scenariu şi punctarea proiectelor au "asigurat" concursului un grad mai mare de corectitudine, însă nu au reuşit să înlăture total nemulţumirile. Regizorii Florin Iepan şi Stere Gulea au acuzat injusteţea criteriilor de jurizare.

Opt proiecte de lungmetraj şi zece de scurtmetraj au fost declarate cîştigătoare la sesiunea din acest an a concursului CNC. Printre ele se numără proiectele regizorilor Nae Caranfil şi Cristian Mungiu, care au obţinut cei mai mulţi bani - cîte un milion de lei (zece miliarde lei vechi) - la categoria lungmetraj, precum şi alte proiecte ale regizorilor Cristi Puiu, Mircea Daneliuc, Radu Muntean, Alexandru Solomon, Thomas Ciulei, Corneliu Porumboiu, Radu Gabrea, Radu Jude sau Răzvan Rădulescu.

În urma concursului au fost depuse 20 de contestaţii, la categoriile lungmetraj, scurtmetraj, film de desene animate şi film documentar. Printre cei care au depus contestaţie se află şi Florin Iepan, care "a picat" concursul cu proiectul De la Isus la Lenin, dar pentru eternitate Dracula: Bela Lugosi. Acesta consideră că "românii n-au vrut să dea bani unui proiect despre unguri".


Florin Iepan, revelaţia anului ca documentarist, respins de comisie

Urma să fie un documentar de 52 de minute, coproducţie (pentru că Iepan are deja contactele în străinătate) austriaco-olandeză-franco-ungaro-germană. "Românii n-au vrut să dea bani", spune Iepan. De aici a pornit întreaga dispută, pentru că, în cazul lui Iepan, se repetă povestea cu Născuţi la comandă: Decreţeii, care a fost tot o coproducţie, admisă la finanţarea CNC în urma unei contestaţii. Ce-i drept, au mai fost cazuri de coproducţii, şi la actualul, şi la alte concursuri, care au fost respinse, deşi aveau 70-80% din banii promişi din străinătate. Altă problemă ar fi, aşa cum susţin unii, că actualul concurs s-a desfăşurat după "un regulament cu hibe". Pe lîngă faptul că documentarul a concurat la un loc cu filmul de ficţiune, nu avea decît două limite de durată - scurtmetraj de pînă la 20 de minute şi lungmetraj de la 70 în sus.

În filmul de acum, Iepan doreşte să refacă traseul actorului Bela Lugosi, care s-a născut la Lugoj, pe atunci în Imperiul Austro-Ungar. De la rolul lui Iisus, la cel care l-a consacrat, Dracula, legînd biografia lui de imaginarul contemporan şi citînd nişte cazuri locale de vampirism. Florin Iepan şi-a pus problema, văzîndu-se respins, că membrii comisiei au fost deranjaţi de ideea de a da bani româneşti unui film despre o personalitate în fond mai mult a ungurilor (Lugosi, între Lugoj şi Hollywood, a petrecut o vreme şi în Ungaria, ca apropiat al guvernului lui Bela Kuhn). Trei dintre membrii comisiei - Oana Stoenescu, Cristina Corciovescu şi Andrei Gorzo - susţin însă că nu e vorba despre un motiv cu tentă naţionalistă. Oana Stoenescu a afirmat, ca şi Cristina Corciovescu, că povestea s-ar fi pretat mai bine la un scurtmetraj. Andrei Gorzo a fost şi mai dur, spunînd că scenariul a fost prost şi nu se compara cu cele ale lui Thomas Ciulei şi Alexandru Solomon, care au cîştigat. Mai departe, va hotărî comisia de contestaţii. Aceasta, formată din Nicolae Cabel, Dana Duma, Copel Moscu, Mihai Gheorghiu, Tudorel Urian, Eugen Şerbănescu şi Leonard Tonitza, va organiza o a doua sesiune de concurs, începînd cu data de 15 octombrie. CNC are la dispoziţie un fond de 20 de miliarde de lei vechi pentru contestaţii.

"Surprinzător mi s-a părut în acest an numărul mic de contestaţii. Asta înseamnă că cei respinşi au respectat decizia comisiei şi n-au considerat necesar să o atace. Din punctul meu de vedere, comisia era în regulă. Nu am date şi nu ştiu dacă au funcţionat jocurile de interese. Pe de altă parte, concursul s-a desfăşurat după un regulament care încă dezavantaja documentarul şi animaţia. Nici sistemul parolelor nu mi se pare o mare idee. Ştiu că a fost o problemă componenţa comisiei. Cred că ar trebui găsiţi oameni care să aibă experienţă în cititul scenariilor. S-a spus că tinerii cineaşti, care au făcut scandal anul trecut, au luat acum finanţări. Păi, e firesc, pentru că «greii» au primit bani cu ocazia celor zece proiecte mititele respinse şi reaprobate anul acesta."

(Iulia Blaga, critic, autoarea cronicilor de film din "Suplimentul de cultură")

Se înnoieşte... noul regulament

Pentru noua sesiune de concurs este nevoie de un nou regulament, întrucît în luna august a intrat în vigoare o Ordonanţă care ia locul Legii cinematografiei şi introduce alte reglementări în acest domeniu. CNC a elaborat deja un proiect de regulament ce urmează a fi aprobat de ministrul Culturii, după ce asociaţiile şi uniunile de cineaşti vor face propuneri şi observaţii pe marginea textului. Decebal Mitulescu, preşedintele CNC, estimează că în aproximativ zece zile dezbaterea publică a proiectului se va încheia.

Printre noutăţile pe care le va aduce sesiunea secundă de concurs se numără desfăşurarea sa pe două secţiuni (a filmelor de ficţiune de lung şi scurtmetraj şi a filmelor documentare şi de animaţie) şi posibilitatea acordării de sprijin financiar nerambursabil, nu numai rambursabil fără dobîndă. Astfel, vor putea primi la cerere fonduri nerambursabile pentru noi proiecte regizorii şi producătorii de filme de referinţă sau de filme selecţionate/premiate la festivalurile internaţionale de categorie.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus