septembrie 2015
Festivalul NETA, 2015
Chiril şi Metodiu, where are you?! este o coproducţie NETA (Macedonia / Bulgaria / Grecia) care pune în scenă textul dramaturgului contemporan Jordan Plevneš. Piesa pleacă de la figurile celor doi călugări de secol IX, Chiril şi Metodiu, care în spaţiul balcanic sunt consideraţi sfinţi. Misiunile lor de propovăduire a credinţei în Orientul apropiat, dar şi în Europa, au ca scop întemeierea unei civilizaţii a iubirii şi recuperarea unităţii. Având acţiunea plasată în contemporaneitate, piesa tratează această epocă din perspectiva civilizaţiei iubirii.

Spectacolul are în prim-plan o familie din zilele noastre în care cei doi fraţi se numesc Chiril şi Metodiu, astfel botezaţi de tatăl lor pentru că acesta se trage dintr-un sat apropiat de Salonic, locul de origine a călugărilor medievali. Chiril este profesor universitar şi ţine conferinţe despre cei doi cărturari, care sunt o parte importantă a moştenirii sale culturale. În vreme ce Chiril continuă să aspire spre o lume a iubirii şi a unităţii, fratele său, Metodiu lucrează la compania rusească Gazprom şi reprezintă una din marile puteri economice ale lumii, industria de gaz.

Moartea bruscă şi violentă a cumnatului lui Chiril, militar în Irak, şi conflictele din Ucraina pun în lumină probleme planetare: o lume în care membrii aceleiaşi familii locuiesc pe continente diferite, iar contactele dintre ei sunt cel mai adesea telefonice. O lume măcinată de violenţă, de industria de consum şi de valori pur economice. De altfel, criza politică este subliniată şi de episodul în care soţia lui Chiril hotărăşte să aleagă ca titlu pentru teza sa o replică din opera lui Kafka din care se deduce că intrarea unui stat în război are aceeaşi importanţă în viaţa cuiva ca lecţiile de înot pe care acela urma să le aibă în aceeaşi zi. Figura lui Kafka nu este evocată întâmplător. Lumea contemporană este văzută ca un spaţiu absurd, mânat de interese meschine, în care viaţa unui om are valoare doar în funcţie de context.

Lui Chiril i se propune realizarea unui film care urmează să aibă un impact global şi să transforme lumea într-o civilizaţie a iubirii. Filmul ar trebui să fie despre activitatea călugărilor Chiril şi Metodiu. Încercând să facă scurtmetrajul, profesorul universitar se confruntă în cele câteva zile pe care le are la dispoziţie cu o mulţime de probleme care îi bulversează complet viaţa. Decizia lui finală legată de film va fi tot în spiritul valorilor în care crede, cele promovate de cei doi cărturari.

Textul politic, bazat pe convorbiri la distanţă, este pus în valoare prin regia lui Martin Kochovski. Piesa inovează foarte mult în ceea ce priveşte soluţiile regizorale. De pildă, conflictul interior al lui Chiril este pus în evidenţă de nişte cabluri prin care trag de el în direcţii diferite tatăl şi soţia (şi indirect, mama şi fratele, ale căror decizii îi influenţează de asemenea viaţa).

Schelele metalice mobile pe care le asamblează şi escaladează personajele sunt de asemenea o manieră inedită de a reuni în aceeaşi scenă indivizi care au sens să fie acolo, fiind implicaţi în acelaşi conflict, dar care geografic sau cronologic se află la distanţe mari unul de altul. De altfel, regia acestui spectacol aboleşte idee de distanţă.

Scenografia abstractă tratează interesant situaţii de teatru clasic. O vizită, de pildă, este reprezentată cu tot cu gesturile sale specifice (intrarea în casă, aşezarea etc.) tot prin escaladarea unei schele - aceasta serveşte ca suport pentru majoritatea situaţiilor din spectacol.

Nuditatea totală este o modalitate şocantă de a atrage atenţia asupra anumitor teme ale textului. Îmbrăţişarea nudă dintre cei doi logodnici care îşi plănuiesc nunta pune în scenă de fapt o convorbire telefonică, dar relaţia dintre ei este atât de intimă încât această reprezentare este validă, reconstituindu-se astfel cuplul universal, adamic, care nu mai are nevoie de nimic din exterior. De asemenea, nuditatea este folosită şi atunci când Jane, soţia lui Chiril, se decide să îşi susţină goală lucrarea de doctorat, pentru a provoca o reacţie puternică, la fel ca tabloul lui Courbet, L'origine du monde, etalându-şi programatic sexul. Perspectiva ei este similară cu cea a lui Chiril, doar că mijloacele sunt diferite. Şi Jane crede că lumea contemporană este profund viciată, iar teza sa se vrea a fi un semnal de alarmă şi o luare de poziţie. Nuditatea este însă supralicitată, din punctul meu de vedere, atunci când Jane îşi susţine teza, însoţită de un alai de nuduri feminine, sau când majoritatea personajelor masculine se dezgolesc pentru ca femeile să discute despre naţionalitatea organelor lor genitale.

Figura mamei este dublată în piesă. Pe lângă mama celor doi fraţi din zilele noastre, care este pasionată de botanică şi simbolizează salvarea prin întoarcerea la natură, mai apare şi mama medievală, mama adevărată a celor doi călugări, metaforă pentru patrie. Aceasta este adevăratul depozitar al valorilor trecutului, al credinţei întru iubire a celor doi călugări.

Gheaţa, în spectacol, poate reprezenta documente valoroase, vestigii ale trecutului, erotismul, dar şi o modalitate de distrugere. Trecutul - ca şi memoria - se topeşte, se disipează asemenea cristalelor de gheaţă omniprezente pe scenă, atunci când nu este distrus în mod brutal - aşa cum se întâmplă cu oraşele de sub bombardamente sau cu trupul militarului din Irak.

Îngerul cu aripi imense aduce cu sine speranţa că umanitatea va ieşi din această epocă a războaielor şi a distrugerii şi se va îndrepta către o civilizaţie a iubirii. Piesa redă într-un mod original şi îndrăzneţ zbuciumul şi confuzia oamenilor din epoca noastră, care sunt, până la urmă, nişte dezrădăcinaţi.

Pe de altă parte, spectacolul fiind compus din indivizi care au o mai mică sau mai mare legătură cu cei doi cărturari, relaţiile dintre personaje au o doză destul de ridicată de artificial, la fel şi raporturile lor cu cei doi sfinţi. Textul piesei nu oferă o viziune coerentă asupra evenimentelor. Este ca un puzzle în care anumite piese nu se potrivesc, nu se îmbină corect, iar altele lipsesc.

Totuşi, acest caracter incomplet şi neomogen serveşte ca metaforă. În combinaţie cu scenografia abstractă, funcţionează, creează o imagine esenţializată a crizei mondiale, impresionând ca experiment şi reprezentând cu succes, prin actualitatea viziunii regizorale, conţinutul specific lumii prezentului.

Chiril şi Metodiu, where are you?! de Jordan Plevneš
Regia Martin Kočovski,
Co-producţie NETA: Teatrul Naţional "Voydan Cernodrinski" Prilep, Teatrul Mic de Dramă Bitola şi Ohrid Summer Festival - Macedonia; Teatrul-Laborator "Sfumato" din Sofia - Bulgaria; Kyklos Art Studio, Salonic - Grecia.
Premieră absolută. Durata 1h 40 min.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus