Acum doi ani, credeam că îmi alesesem drumul şi că nu îl voi modifica nici măcar cu o virgulă. Voiam să scriu despre film şi atât. Nu mă interesa altceva. Întâlnirea cu Marius mi-a schimbat decisiv opţiunile. M-a făcut să îmi doresc să pun pe ecran ideile pe care le vehiculam în textele mele. Ajunsesem la concluzia că realismul de tip Cristi Puiu - dar, mai extins, de tip André Bazin şi neorealist - este cel care mi-e aproape de suflet. Credeam în el în mod idealist, îl visam noaptea, voiam să fac un film în care totul să se întâmple atât de lent, încât până şi cel mai răbdător spectator să iasă din sală.
Îmi şi făcusem o listă lungă de reguli, un fel de dogma-95-variantă-proprie, în care, spre exemplu, camera nu are voie să se mişte, cadrul e filmat cu minute bune înainte ca personajele să intre într-o acţiune sau alta, intervenţia ulterioară filmării asupra materialului e nulă etc. Revizitându-le, am reacţii contradictorii: încă mai cred în mare parte din ele, dar îmi dau seama cât de mult m-a schimbat întreaga experienţă, şi faptul că pe viitor vreau să explorez cu totul alte zone.
Găseam necesar să mă joc cu posibilităţile camerei de reprezentare a realităţii, să observ care îi sunt limitele, să propun, să popularizez şi să afirm convenţia "realistă".
Îmi notasem şi câteva filme pe care trebuia să le vizionăm înainte de filmări. Ceea ce, parţial, s-a şi întâmplat. De atunci, aşadar, anumite lucruri s-au schimbat, pe când altele s-au aşezat şi mai mult în fiinţa mea.
(Va urma...)
Ion Indolean, Marius M. Bogdan (DoP) şi Călin Bocian (monteur)
*Data viitoare, voi finaliza partea de motivaţii, cu prezentarea efectivă a argumentelor pe care le scriam acum fix un an, în timpul pre-producţiei.
Discordia este un film independent, scris şi regizat de Ion Indolean, la bază critic de film, şi produs de Hola Media. Deocamdată, Discordia nu poate fi văzut, fiind în perioada de înscriere la festivaluri. Puteţi, însă, urmări parcursul proiectului pe pagina lui de Facebook, cât şi pe LiterNet şi pagina acestuia de Facebook.