Curajoasa Anna Netrebko
Ea însăşi spune: este nevoie de curaj pentru a înregistra un disc precum Verismo, care reuneşte cele mai cunoscute arii din repertoriul lirico-spint semnat de compozitori italieni care au activat la graniţa secolelor al XIX-lea şi XX, cunoscuţi în istoria muzicii drept verişti (de la vero - adevăr, într-adevăr operele lor sondând în realităţile sociale, prezentate fără niciun fard, un echivalent al naturalismului literar în muzică). Giacomo Puccini, Ruggero Leoncavallo, Pietro Mascagni, Alfredo Catalani, Francesco Cilea, Umberto Giordano, Arrigo Boito, Amilcare Ponchielli sunt aceşti compozitori verişti; dintre toţi, cel mai cunoscut şi des cântat este Giacomo Puccini, "Tosca", "Madama Butterfly", "Turandot" fiind opere din care trebuie să fi auzit măcar o dată o arie.
Abordând acest repertoriu, Anna Netrebko, o super-vedetă a operei contemporane, astăzi ajunsă la 45 ani, este de două ori curajoasă: o dată, pentru că intră pe un teritoriu unde au obţinut mari succese cele mai mari voci ale tuturor timpurilor, cântat de mii de ori înainte - e greu să spui ceva nou şi convingător, când atât de mulţi înaintea ta au făcut-o. Al doilea, pentru că trebuie să dea cu adevărat măsura noii sale voci: Anna Netrebko şi-a început cariera în urmă cu 20 ani cu un repertoriu pentru un alt tip de voce - lirico-lejer; acum vocea ei s-a modificat, devenind mai plină, mai întunecată, aşa încât, o adaptare de repertoriu era necesară. Însă o asemenea schimbare nu este deloc un lucru uşor; sigur, nu este primul ei disc în noul repertoriu, însă repertoriul verist pune probleme complexe.
Verismo, un album înregistrat de Anna Netrebko alături de Orchestra Academiei Santa Cecilia din Roma, condusă de probabil cel mai important dirijor de operă al timpurilor noastre, Antonio Pappano, cred că este o oglindă perfectă a Annei Netrebko, ceea ce de altfel, soprana şi-a şi propus. O artistă de un indubitabil înalt calibru, una dintre cele mai frumoase şi ofertante voci ale timpurilor noastre, cu standarde artistice foarte înalte şi cu o sensibilitate care transpare în tot ceea ce cântă; în acelaşi timp, o Anna Netrebko umană, caldă, poate imperfectă uneori, însă extrem de convingătoare. O Anna Netrebko căsătorită de un an cu tenorul Yusif Eyvazov, evident foarte îndrăgostită, care a ales să cânte pe albumul "Verismo" alături de soţul ei în actul 4 din opera "Manon" de Puccini - poate că din punct de vedere artistic nu a fost cea mai bună alegere, pentru că Eyvazov în mod evident nu are calităţile vocale native pe care le are Netrebko, însă, în acest context a fost, probabil, unica alegere pe Netrebko o putea face.
În orice caz, un album curajos, care merită ascultat măcar pentru a putea face comparaţii - o puteţi face oricând pe site-ul campaniei Radio România Muzical Votează discul de muzică clasică al anului 2016.
Alice Sara Ott - Wonderland
Am o afecţiune deosebită pentru această pianistă germano-japoneză de 28 ani pe care am avut şansa de a o putea asculta şi la Bucureşti, într-un memorabil recital pe care l-a susţinut în 2012 cu ocazia aniversării a 15 ani de existenţă ai Radio România Muzical. Nu sunt prea mulţi pianiştii care să reuşească o versiune live atât de spectaculoasă a Suitei Tablouri într-o expoziţie de Modest Musorgski...
Prima dată, am cunoscut-o pe Alice Sara Ott ascultându-i discurile - am rămas impresionată de interpretarea ei pentru integrala valsurilor de Chopin, ca şi de Concertul nr.1 pentru pian şi orchestră de Ceaikovski: era ceva atât de personal şi de clocotitor în interpretarea ei...
Însă îţi poţi pune problema că o înregistrare este doar o înregistrare şi că realitatea unui concert live poate să schimbe o impresie despre un artist, în sens negativ. În cazul lui Alice Sara Ott, a fost exact invers: concertul live a fost încă mai impresionant decât ce ascultasem în înregistrări şi aceasta vorbeşte foarte mult despre calitatea artistică a acestei încă foarte tinere pianiste.
Născută dintr-o mamă japoneză şi un tată german, Alice Sara Ott trăieşte între două lumi: îmi spunea într-un interviu că în Germania este considerată japoneză, iar în Japonia, lumea i se adresează în limba engleză. Cumulează însă valorile ambelor culturi pe care le reprezintă: virtuozitatea specifică interpreţilor asiatici, dar şi background-ul cultural extins al interpreţilor europeni. Plus o notă zen venită din tradiţia japoneză - scopul ei este să se simtă un om fericit şi împlinit, şi-şi construieşte viaţa astfel. Probabil asta o face să reziste fizic şi psihic la un program care altora li se s-ar părea ucigător: un concert la două-trei zile, de fiecare dată, în alt loc.
Wonderland este al optulea album de autor pe care Alice Sara Ott l-a înregistrat pentru o celebră casă de discuri, Deutsche Grammophon (să nu uităm, are doar 28 ani!). Pe precedentele două s-a îndepărtat de repertoriul consacrat al pianiştilor: a cântat alături de Olafur Arnalds (Chopin project) şi Francesco Tristano (Scandale). Cu Wonderland, album lansat pe 9 septembrie 2016, ea revine la repertoriul consacrat: lucrări de Edvard Grieg, printre care celebrul concert în la minor pentru pian şi orchestră, alături de o selecţie de piese pentru pian solo: piese lirice, dar şi selecţiuni din suitele "Peer Gynt".
Alice Sara Ott face încă o dată dovada maturităţii ei artistice în acest repertoriu dintr-o ţară a minunilor, cu elfi, fiorduri şi poveşti: un concert înregistrat live alături de Orchestra Radiodifuziunii Bavareze din Munchen, condusă de Esa Pekka Salonen, de o calitate care poate face cinste oricărui mare pianist; dar mai ales, aş adăuga eu, o calitate absolut specială a pieselor pentru pian solo: am ascultat de pildă una dintre mai emoţionante versiuni pentru Cântecul lui Solvejg, o piesă celebră din Peer Gynt.
Albumul Wonderland poate fi audiat în integralitate pe site-ul campaniei Votează discul de muzică clasică al anului 2016.
Ambele albume sunt disponibile şi în România, pe site-urile www.emag.ro şi www.getmusic.ro, precum şi în magazinele de specialitate (Get Music are şi magazin pe str. Gen. Dona nr.16 din Bucureşti).