Despre întuneric şi felul în care i se ratează misterul - Africa la Festivalul European de Teatru Eurothalia, 2016

Oscar Van Rompay este, în acelaşi timp, actor al companiei belgiene NTGent şi proprietar al unei plantaţii în Africa (Kenya, conform celor spuse în textul de prezentare a spectacolului). Numele continentului dă şi numele unui one-man-show prin care el încearcă să facă ordine în crizele de identitate trăite datorită pendulării între cele două lumi în care are parte de experienţe complet diferite - dacă în Belgia este actor, în momentul în care pune piciorul pe tărâm kenyan lucrurile se schimbă şi arta trece în plan secund. Van Rompay încearcă, însă, cu ajutorul şi cu instrumentele artei sale, să recreeze în special întunericul generator de viziuni, vise şi chiar puseuri poetice, descompunându-l la un moment dat în culori pe care şi le imprimă şi pe propria piele, într-o încercare de a integra şi cea de a doua lume în identitatea sa. Drept pentru care el îşi structurează spectacolul-confesiune alternând mişcarea şi imaginea cu text poetic sau cu textul rostit simplu, prin renunţarea la orice artificiu şi prin trecerea experienţelor personale prin mai multe filtre.

 
La intrarea publicului performerul este deja prezent în spaţiul de joc care reproduce în miniatură o bucăţică de Africă (nisip, barăci, copaci exotici), după care, odată potolită rumoarea sălii, el îşi leapădă toate hainele şi îşi vopseşte întreg corpul gol în negru, de sus până jos. Moment în care încep problemele. Există o discrepanţă puternică între intenţie şi punerea ei în practică. Intenţia ar fi renunţarea completă la identitatea sa europeană şi albă pentru a accede la înţelegerea identităţii africane prin imersiunea efectivă, fizică, în universul acesteia, pe care îl percepe ca fiind mai întunecat decât orice alt loc de pe planetă (de altfel, el creează şi în spaţiul de joc straturi suprapuse de negru cu ajutorul propriului corp şi al light-design-ului). Punerea ei în practică, însă, se materializează în eşuarea în caricatură, el creându-şi alter-ego-ul negru din stereotipuri faţă de care nu se distanţează ci, dimpotrivă şi chiar surprinzător, pe care şi le asumă ca atare, le ia în serios şi le duce la apogeu printr-un dans extatic în care caricatura atinge la un moment dat cote paroxistice, potenţate şi de elemente total nenecesare de recuzită. Acest faux pas se impregnează puternic pe retină şi reduce semnificativ impactul contopirii cu celălalt continent - decorarea trupului complet negru cu vopsele care îl fac una cu solul şi culorile Africii.

 
Începutul nefericit, în care poezia nu reuşeşte să contracareze şocul caricaturizării (cu cele mai bune intenţii sau poate chiar cu o oarecare doză de stranie inconştienţă) trage în jos şi partea a doua, cea a confesiunilor, în care performerul îşi spală trupul de vopsea şi se reîntoarce la pulover şi blugi pentru a se adresa direct publicului, nemascat de lumini sau vopsele. Necazul e că şi în această a doua parte răzbat din când în când atitudinea condescendentă şi caricatura, care - din nou simt nevoia să o spun - sunt prezentate unu la unu, ceea ce transformă întregul proces al căutărilor într-unul în care autenticitatea se manifestă, de fapt, printr-o abordare eronată a unei culturi complet diferite. În aceste condiţii, spectacolul belgianului de la NTGent rămâne o confesiune sufocată de stereotipii deloc flatante, care se încăpăţânează să iasă la suprafaţă de după învelişul cu aspiraţii poetice.

Africa de Peter Verhelst
Regia: Peter Verhelst
Sunetul: Kreg
Cu: Oscar Van Rompay
NTGent, Belgia

Fotografii de Ovidiu Zimcea
Spectacol prezentat în cadrul Eurothalia 2016, Timişoara