Neaoşism moroşan şi umor englezesc - Butoiul cu pulbere şi Totul e relativ la Festivalul Internaţional de Teatru Turda, 2018

Cine merge în aceste zile la Turda are ce vedea. Cine e din Turda e mai norocos. Oraşul a îmbrăcat haina atractivităţilor estivale. Începând de la reprezentaţii acrobatice stradale, statui vivante, joc de marionete în parc şi diverse spectacole în teatru, în alte spaţii sau în salină, toate sânt puse la dispoziţia iubitorilor de frumos de primarul Cristian Octavian Matei şi directorul Teatrului "Aureliu Manea", Cătălin Grigoraş, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Turda 2018. Energii creative s-au reunit pentru a organiza a doua ediţie a etalării talentelor din domeniu.

În prima zi, Teatrul Municipal Baia Mare a venit cu zguduitorul spectacol-maraton (130 de minute) Butoiul cu pulbere după Dejan Dukovski, în regia lui Marcel Ţop. Atât de adaptat ţinutului, graiului şi spiritului maramureşean încât scriitorul macedonean, autorul textului iniţial, abia dacă mai poate să-şi facă simţită prezenţa. Motivaţia e simplă. Problemele Estului european sunt şi problemele maramureşenilor. În consecinţă, actorii vorbesc şi acţionează ca nişte moroşeni neaoşi, ba mai mult, cântă, petrec şi ţâpuresc împreună cu dănţăuşii ieşiţi din mijlocul colectivităţii de o structură aparte. Spectacolul lui Marcel Ţop este o continuare pe aceeaşi linie, stil şi ritm specific al montării a Casei de pe graniţă a lui Mrozek, prezentată în 2017. Subiectele ambelor piese sunt de mare duritate şi actualitate, tratate în limbaj scenic de mare forţă persuasivă. Agresivitatea, violenţa, înstrăinarea din lumea de azi sunt prinse în tuşe când tragice, când umoristice. Autenticitatea jocului actorilor este remarcabilă, face deliciul publicului şi întreţine un tonus de maximă încordare dramatică. De reţinut prestaţia lui Valeriu Doran în Unchiul Dumitru (beţiv brutal) şi Bărbatul din tren (pervers deghizat), a lui Marcel Mârza, excepţional în Sabău (în toate secvenţele), a tânărului-zvârlugă Andrei Dinu în rolurile Sile, Pancio, Vasilică şi Gică (personaje de un comic irezistibil adesea), a lui Dorin Griguţă în Lorintz, Naşul, Gardianul şi a lui Eduard Bândiu în Petruţ, Jimmy, Costică. Intersectaţi cu jocul actorilor, cei trei muzicanţi Marinel Petreuş, Vasile Pop şi Petru Damşa creează o atmosferă reconfortantă întregii reprezentaţii.

În contrast cu stilul gălăgios, sălbatic, bolovănos al moroşenilor ce rostogolesc un simbolic "butoi cu pulbere" oricând gata să explodeze, spectacolul teatrului Nottara din Bucureşti aduce pe scenă linişte şi eleganţă, sobrietate englezească şi umor fin de aceeaşi esenţă. Totul e relativ de Alan Ayckbourn respectă reţeta comediei de situaţie cu celebrul triunghi amoros, răsucit şi învârtit pe toate feţele pentru a prelungi confuzia în care se adâncesc personajele provocând umorul străveziu.

Se pare că, pentru a instaura austeritatea şi bunăstarea englezească pe scenă, s-a revenit la decorul clasic, masiv, impunător. Andrada Chiriac aduce efectiv mobilierul şi grădina întreţinută de Philip pe verticale decorative de o splendoare... englezească. Regia lui Felix Alexa se axează exclusiv pe dinamica replicilor şi nuanţarea conotaţiilor cu efect comic. Minunată întâlnirea cu rafinamentul interpretativ al lui Catrinel Dumitrescu, interpretând pe Sheila, soţia înşelată, dar inteligentă în demersul ei de autoapărare. Constantin Cotimanis în Philip e un adulterin haios iar Gabriel Răuţă şi Raluca Gheorghiu sunt doi îndrăgostiţi prinşi în hăţişul încurcăturilor.

Nu cred că Einstein avea dreptate când spunea că totul e relativ. Arta teatrală adevărată promovată la Festivalul turdean din 2018 este o certitudine indubitabilă. Mergeţi şi vă convingeţi!