august 2018

(Maria Guţu)

La începutul verii lui 2017 l-am rugat pe Horia Suru să ne recomande câteva texte, printre care s-a aflat şi Spălăm copilul sau facem altul de Christopher Durang.

Prima stare pe care am avut-o când am citit textul a fost o emoţie copleşitoare deoarece expunea o realitate dură şi marcantă. În orice caz l-am simţit şi ca pe o provocare pentru că era extrem de diferit de orice am mai făcut noi până la el.

O problemă pe care noi am întâmpinat-o era faptul că personajele din acţiune erau adulte şi noi am vrut să aducem textul cât de apropiat se putea de vârsta noastră. Întâmplarea a făcut ca coordonatoarea noastră să aibă la liceu o elevă de 18 ani ce avea un băiat de un an cu partenerul ei de 17 ani. Fiind o temă atât de vagă pentru noi şi totuşi atât de prezentă şi actuală în societatea noastră, am decis să ne informăm de la tânăra mamă despre această situaţie. Pe tot parcursul discuţiilor am realizat cât de importante sunt problemele ridicate în text şi cât de mult ne doream să vorbim despre ele pentru că simţeam că nu prea se face asta.

Prima reprezentaţie a spectacolului a fost la Festivalul Amprente unde am primit un feedback extrem de derutant şi... cred că acela a fost momentul în care pot spune că spectacolul a avut un "fail". Mulţi dintre noi eram cu moralul destul de jos după aceea şi chiar am avut un moment în care ne-am întrebat dacă ar trebui să renunţăm la acest spectacol. Nu am făcut asta pentru că am fost impresionaţi de ceea ce exprimă şi de ceea ce simţeam când îl jucăm, însă am decis că ar trebui să ne documentăm şi mai mult şi să încercăm să îi înţelegem mai bine profunzimea. Am început să vedem filme şi documentare despre efectele Xanaxului şi care sunt consecinţele lui.

La următoarea reprezentaţie ni s-a reproşat că textul este o comedie şi că "am îndrăznit" să îl abordăm ca pe o dramă. Am fost descumpăniţi, dar am decis să încercăm o altă direcţie. Am început să lucrăm cu coregrafa Flavia Giurgiu şi alţi prieteni dragi nouă din acest domeniu, care ne-au ajutat extrem de mult să dăm o notă mai relaxată şi mai comică spectacolului.

Nici următoarea dată când l-am jucat nu a fost apreciat la nivelul la care noi am fi dorit. Spectacolul acesta era ca un fel de "fail" continuu, dar nu ne simţeam descurajaţi, ci dornici să încercăm variante noi, pentru că începeam să observăm că ideea textului e înţeleasă şi că spectacolul creează discuţii şi contradicţii. Ce ne-a bucurat şi ne-a făcut să realizăm cât de special e acest spectacol este că de fiecare dată e diferit şi de fiecare dată publicul observă ceva nou şi înţelege într-un alt mod subiectul.

***
Amprente, Braşov
Spălăm copilul sau facem altul
de Christopher Durang.

Atunci când copiii sunt întâmplări, când oamenii mari nu-şi împlinesc visele, când compromisul devine normalitate, apare frustrarea. O fată de 18 ani şi un băiat de 17 ani aduc "întâmplător" pe lume un copil. Evenimentul provoacă oboseală, neputinţă, panică. Fiecare îşi găseşte propriul refugiu: băiatul evadează într-o lume a plăcerilor, iar fata cade pradă Xanax-ului. Copilul lor suferă consecinţele. Un spectacol despre teamă, iubire şi speranţă.

Distribuţie: Anamaria Teleleu, Maria Guţu, Ana Bianu, Andrei Lazăr, Rareş Huţanu, Sabrina Lupu, Cristian Moroşanu, Ionuţ Popa, Sebastian Cotinghi
Regie şi scenografie: Anca Maria Băcanu
Coregrafie: Flavia Giurgiu
Durată spectacol: 45 min.
Programare: Spectacolul se joacă vineri, 10 august 2018, de la ora 12,15, la Sala Polivalentă din Alexandria. Intrarea este liberă.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus