Ceea ce defineşte pe cineva drept muzician este să fie empatic cu alt muzician. Acest lucru se ȋntâmplă atunci când ȋl ȋnţelege pe celălalt şi ajunge să aibă acelaşi limbaj, aceeaşi sensibilitate. Iar atunci ceva fantastic se naşte. (Jordi Savall)
Ziua a treia (30 august 2018)... o zi plină de suspans la InnerSound, 2018... Căci toţi eram dornici să descoperim ce înseamnă arta participativă, element de legătură între toate evenimentele anunţate din vreme în harta-program.
Şi, pentru că ziua bună începe de dimineaţă, sala Cinematografului Elvira Popescu a fost gazda a trei momente menite să ne unească şi mai mult prin intermediul artei. Călătoria a început cu o scurtă conferinţă susţinută de Barbara Lüneburg, venită de peste hotare pentru a ne deschide noi orizonturi în ceea ce priveşte modul în care trebuie realizată comuniunea şi împreună-lucrarea dintre artist şi publicul său, pentru o promovare cât mai firească a dimensiunilor artei contemporane. Aceste idei au căpătat o dimensiune concretă odată cu lăsarea serii, când aceeaşi protagonistă ne-a pus înainte proiectul multimedia Slices of Life, realizat cu scopul de a demonstra, după o îndelungă investigaţie, faptul că prin artă căpătăm puteri nebănuite în ceea ce priveşte definirea sinelui printr-o firească relaţionare cu ceilalţi, nemaiţinând cont de elemente vizibile, cum sunt naţionalitatea sau culoarea.
O altă idee devenită deja caracteristică pentru InnerSound a fost pusă în prim-plan odată cu momentul Silent Film Night - finala competiţiei de scurtmetraje mute cu muzică de cameră live, pilon central al Festivalului, un eveniment aşteptat cu nerăbdare şi entuziasm de fiecare dintre noi. Într-un timp scurt a fost posibilă pătrunderea în nouă universuri cinematografice deopotrivă distincte şi unite prin identitate (preponderent românească), dar şi prin mesajul transmis, acestea fiind completate prin tot atâtea dimensiuni sonore, sugestiv realizate de tineri compozitori ai ţării noastre. Şi cine putea oare mai bine să ne ghideze în această amplă călătorie decât Ansamblul SonoMania care, prin activitatea sa intensă, a reuşit cu siguranţă să se impună drept principal ambasador al creaţiei contemporane din spaţiul românesc?
Concluzionând, pentru a treia seară consecutiv a fost posibilă etalarea unei alte faţete ale aceleiaşi idei: arta sunetelor rămâne cel mai fidel ilustrator al dimensiunilor spirituale şi sociale, fie ele de natură ritualică, mitică, ştiinţifică sau politică, ea reuşind, totodată să ne facă mai buni, mai frumoşi şi mai generoşi. Şi, pentru că toată ziua a stat sub semnul artei participative, publicul a avut ocazia, şi de această dată, să conlucreze cu juriul competiţiei, manifestându-şi (prin vot) preferinţa pentru unul dintre cele nouă momente.