Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici teatru  Sageata  Focus Drama, Satu Mare, 2018

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Absurditatea unui război al nimănui - Tără(z)boi la Focus Drama, Satu Mare, 2018


noiembrie 2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Textul câştigător al concursului Focus Drama 2018 şi cel care a fost montat la Teatrul de Nord, în regia lui Ovidiu Caiţa se numeşte Tără(z)boi şi îi aparţine Marianei Starciuc. Spectacolul rezultat prezintă o frescă grăitoare a fenomenului conflictual care se găseşte peste tot şi care îi afectează de fiecare dată pe cei nevinovaţi, pe cei care nu caută să se războiască şi pe cei care se jertfesc pentru o cauză care le este cel puţin neclară. Mai precis, piesa vorbeşte despre starea beligerantă din spaţiul transnistrian din 1992 şi despre iureşul în care au fost prinşi atât simpli săteni, cât şi mercenarii din puşcăriile ruseşti, ambele tabere fiind la fel de năucite de un ţel care nu le aparţinea, dar în care au fost implicaţi fără voia lor.

Spectacolul este montat sub forma unui jurnal pe care personajul principal, Ana, îl narează, fiind totodată ilustrat modul în care aceasta evoluează în mod forţat din cauza conflagraţiei, dintr-o simplă fetiţă devenind supravieţuitoare a atacurilor inamice. Pe lângă acest aspect, merită menţionată alegerea de-ai oferi Anei trei voci şi trei chipuri diferite prin intermediul actriţelor Roxana Fânaţă, Crina Andriucă şi Raluca Mara, pentru a prezenta cât mai cuprinzător experienţa prin care aceasta trece. Astfel spectatorul nu este doar martorul episoadelor în care Ana este implicată, ci înţelege totodată şi ceea ce ea simte şi gândeşte. Prin urmare, în majoritatea scenelor care o au protagonistă pe Ana, acest mecanism de triplare a vocii narative oferă o mai mare profunzime personajului, reuşind şi să desfacă acţiunea reprezentaţiei şi s-o clarifice. Mai mult de atât, alegerea de a avea mai multe Ane aduce şi un plus coerenţei acţiunii, astfel că nu este nicio nevoie ca firul narativ să fie întrerupt pentru a oferi vreo explicaţie suplimentară, ci totul se înlănţuie cursiv şi astfel se formează un discurs fluid şi comprehensiv.

Alte două prestaţii solide sunt oferite de Cătălin Mareş, respectiv de Ioana Cheregi, care completează acest tablou sumbru, dar care este pe alocuri asezonat cu mult umor, tocmai pentru a mai destinde întreaga atmosferă încărcată de reminiscenţele unei situaţii de mare criză. Cătălin Mareş joacă un soldat rus, scăpat din temniţa rusească şi trimis să lupte fără să ştie măcar pentru ce luptă sau contra cui o face, singurul lui gând fiind acela de a rezista unui conflict care este pe cale să-l devoreze. Întâlnirea sa cu Ana şi ascunderea în mijlocul sătenilor moldoveni este cea care, în mod paradoxal, îi va aduce sfârşitul. O interpretare bună din partea unui actor care a obişnuit deja să aibă un joc natural şi personalitate.

Ioana Cheregi o joacă pe una dintre sătencele moldovence care, cu toate că nu-şi doreşte războiul, este prima care se mobilizează şi care îşi mobilizează mai apoi toţi consătenii, ea fiind în fapt imaginea veridică şi cea mai apropiată a unui lider, a unei voci puternice în vremuri tulburi. Un rol care i se potriveşte ca o mănuşă, fiind una dintre actriţele pline de carismă şi capabile să ducă astfel de roluri cu greutate, păstrând nealterată structura internă a personajului.

Textul pe care Mariana Starciuc l-a scris are un puternic iz emoţional şi în ciuda faptului că abordeză un subiect sumbru, încearcă să contureze totul într-o lumină comică, ceea ce parţial se păstrează şi în spectacolul montat de Ovidiu Caiţa. Cu toate acestea, el oferă şi o doză semnificativă de dramatism, lăsând însă neatinse nuanţele pe care autoarea le inserează în piesa ei, ba chiar le accentuează prin construcţia scenică a personajelor, prin cea a discursului şi a situaţiilor, prezentând nu doar tragedia unui astfel de eveniment, dar şi absurditatea care vine odată cu ea, precum şi frica iminentă.

Mai mult de-atât, imaginarul pe care regizorul sătmărean îl construieşte contribuie şi el în mod decisiv în forma finală a spectacolului, starea de beligeranţă fiind amplificată printr-o serie de elemente care dinamizează ritmul spectacolului, care nu lasă vreo clipă de respiro, totul petrecându-se într-o notă alertă şi antrenantă. Un rol important îl are decorul semnat de Anda Pop, care introduce întreaga scenă într-un mediu sumbru şi nesigur, având de asemenea calitatea unei ambivalenţe care să servească trecerilor rapide între cele două tabere angrenate în conflict, dar şi pentru a uşura trecerea de la momentele sub aparenţă liniştite către momentele critice.

Tără(z)boi este un spectacol puternic, care abordează un subiect nu tocmai comod şi îl tratează fără menajamente, prezentând la rece faptele şi urmările reale ale evenimentelor. Reprezentaţia Teatrului de Nord ilustrează o altă pată din lunga istorie a conflagraţiilor şi o critică prin modul ironic în care îşi conturează unele dintre personaje şi discursurile atât de goale pe care acestea le au, dar şi despre urâţenia pe care războiul o are în general, despre pierderile abominabile şi absolut inutile pe care le pricinuieşte, cât şi, vorbind în particular, despre o situaţie care continuă să existe şi să fie la fel de tensionată şi astăzi. În fapt, putem vorbi despre un comentariu acid asupra unui fenomen care nu doar că refuză să evite omenirea, dar şi care stă suspendată, în aşteptare, mai mereu.

Tără(z)boi
De Mariana Starciuc
Regia: Ovidiu Caiţa
Distribuţia: Adriana Vaida, Alexandra Odoroagă, Anca Dogaru, Andrei Gîjulete, Ciprian Vultur, Crina Andriucă, Cătălin Mareş, Ioana Cheregi, Raluca Mara, Romul Moruţan, Roxana Fânaţă, Stelian Roşian.
Scenografia: Anda Pop / Muzica: Andrei Raicu / Video design: Dimitris Palade / Light design: Lucian Moga, Alexandru Dancu



 Toate articolele despre Focus Drama, Satu Mare, 2018


0 comentarii

Spacer Spacer