Ultima săptămână în care puteţi vedea Sensul Sculpturii, expoziţia Kunsthalle Bega Timişoara, la Galeria Sector 1

Galeria Sector 1 a inaugurat programul curatorial al anului 2021 alături de Kunsthalle Bega, cu expoziţia Sensul Sculpturii, artişti: Apor - Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituţ, Bogdan Raţa, Patricia Teodorescu, Ion Toderaşcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin, curator Liviana Dan.

 
 
Expoziţia poate fi vizitată până la data de 20 aprilie 2021, la Galeria Sector 1, în cadrul Combinatului Fondului Plastic, Strada Băiculeşti nr. 29, de marţi până sâmbătă, între orele 14:00-19:00, iar duminica şi lunea, cu programare prealabilă. Deschiderea a avut loc în data de 4 martie 2021.

 

"Fragilitatea primeşte dimensiuni politice"

"La Kunsthalle Bega, evidenţa vizuală se concentra pe conceptualism şi se accepta disconfortul sculpturii. Se accepta contaminarea sculpturii de către instalaţie şi căderea unor mituri - mitul soclului, mitul materialului... Sculptura era evaluată după criterii estetice - tactilitate, opticalitate, sensibilitate activă...

La Galeria Sector 1, estetica este pop-barocă, între crossover şi o seducţie specială, folosind constructivismul şi minimalismul. În termenii instalaţiei, sculptura are un impact dramatic, imediat. Există o reinvestire în obiect, care nu mai este nici solid, nici monumental. Cotidianul, natura, viaţa planetei, fragilitatea şi efemeritatea primesc dimensiuni politice. Fantezia devine un fascinant proces de eliberare." (Liviana Dan, curator)

 
 
Sensul Sculpturii. Artiştii

Apor - Nimbert Ambrus (n. 1997) a absolvit secţia de sculptură a Facultăţii de Arte şi Design Timişoara în 2020, în prezent fiind masterand al aceleiaşi facultăţi. Este preocupat de relaţia dintre desen, spaţiu şi volum, materie şi mişcare.

Dona Arnakis locuieşte în Timişoara şi lucrează în mediul digital, sculptural, al instalaţiilor, dar, cel mai mult, desenează. Pe suprafeţele mari foloseşte cărbunele, iar pe cele mici, linerul. O poate inspira orice, de la propria persoană, până la mobila din casă şi mai departe. Din 2011 până în 2018 a studiat grafica şi sculptura la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara. În 2018 a prezentat expoziţia personală The Method Was Yesterday, curatoriată de Liviana Dan, la Fundaţia Calina, iar în 2019 a participat împreună cu un grup de 10 artişti din generaţia ei la deschiderea spaţiului Kunsthalle Bega, cu expoziţia Seeing Time. În acelaşi an a făcut parte din Pavilionul Supercontemporan Art Safari, curatoriat de Mihai Zgondoiu. O preocupă forma organică a lucrurilor şi corpurilor.

Rudolf Bone (n. 1951) trăieşte şi lucrează în Oradea. În 1976 a absolvit Institutul de Arte Ioan Andreescu, Cluj. Din 1984, este membru al Atelierului 35 (tânăra secţiune a Uniunii Artiştilor Plastici din România). În 1993 şi-a distrus cea mai mare parte a arhivei şi a lucrărilor sale şi s-a retras din mediul artistic. Se reîntoarce în artă în 2009. Expoziţii personale: DICE/Zaruri, Galeria Plan B, Berlin (2010); Memory of Form/Memoria formei, Galeria Konstant, Oradea (2010); B,O,N,E. square², Galeria de arte vizuale, Oradea (2009). Selecţie expoziţii de grup: Ex-East, past and recent stories of the Romanian Avant-Garde/Ex-trecut, trecut şi povestiri recente ale avantgardei româneşti, Espace Niemeyer, Paris (2019); DOUBLE HEADS MATCHES. A selection of contemporary artworks from four Romanian private collections (o selecţie de lucrări de artă contemporane din patru colecţii româneşti private), Galeria New Budapest, Budapesta (2018); Track Changes/Urmăreşte schimbările, curator Plan B la Mendes Wood DM, Sao Paolo (2016); Appearance and Essence/Aparenţă şi esenţă, Prima ediţie ArtEncounters, Timişoara (2015); Between the Lines/Printre rânduri, Galeria Plan B, Cluj (2014); Line and Erasure/Linie şi ştersătură, cu Dan Perjovschi, Kunstverein Ludwigsburg (2012); Just Another Brick in the Wall/Doar o altă cărămidă în perete, Galeria Barbara Seiler, Zürich (2012); Allegory 1/Alegoria 1, Festivalul de Performance, Bistriţa (1991); Human Body Expression/Expresia corpului uman, Atelier 35, Galeria Mercur, Oradea (1985).

Teodor Graur (n. 1953) trăieşte şi lucrează în Bucureşti. A absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, în 1978. A început să activeze pe scena de artă contemporană la începutul anilor '80, realizând lucrări de tip performance, fotografie, sculptură, pictură şi instalaţie. În ultimii ani, artistul s-a concentrat pe o serie de obiecte care constituie un muzeu nostalgic şi ironic deopotrivă. Relaţia uneori nostalgică, alteori critică a artistului cu obiectele adunate şi reciclate devine vizibilă în lucrările sale de ansamblu: "monumente ecologice", "monumente funerare", "monumente interioare". Graur este co-fondator al grupului de artişti Euroartist Bucureşti (activ în perioada 1994 - 1996). Dintre expoziţiile sale recente, amintim: Mostră de artă contemporană europeană de Teodor Graur, Nicodim Gallery, Los Angeles (2018, solo); Notes on a Landscape, expoziţie centrală în cadrul Art Safari, Bucureşti (2017); Natura-Cultură / Star & Grey (Made in Romania), Galeria Nicodim, Bucureşti (2016, solo); M, Plan B Cluj-Napoca (Teodor Graur & Cristian Rusu) (2016); Nostalgia, tranzit.ro, Bucureşti (2014, solo); Articole de interior..., Galeria Nicodim, Bucureşti (2013, solo); Muzeul x 3: Totalitar, Modernist, Balcanian, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal, Sibiu (2012, solo); The Hero, the Heroine and the Author, Muzeul Ludwig, Budapesta (2012); Teodor Graur 2012, Club Electroputere Craiova (2012, solo); Unu şi cu unu fac unu, Galeria Nicodim, Bucureşti (2012); Balcanian XXI, Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti (2011, solo); Romanian Context: From Pop-Art to Genuine Design, Galeria Anca Poteraşu, Bucureşti (2011); Remodern, Galeria Anticariat Curtea Veche, Bucureşti (2010); When History Comes Knocking, Galeria Plan B, Berlin (2010); Made in East Europe (instalaţie), Galeria Fabs, Varşovia (2006, solo); T. G. - Lucrări din anii '80 & '90 din colecţia autorului, Galeria HT003, Bucureşti (2004, solo); Blood & Honey - Future's In the Balkans, Sammlung Essl, Vienna (2003); In Search of Balkania, Neue Galerie, Graz (2002); Walk (fotografie), Galeria Nouă, Bucureşti (2002); Transitionland, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti (2000). Graur a participat la Bienalele Internaţionale de Artă de la Veneţia (1997), Istanbul (1995), São Paolo (1994) şi, recent, la Bienala Art Ecounters (Timişoara, România). A colaborat cu revistele Arta şi Artelier.

Olàh Gyàrfàs (n.1975) trăieşte şi lucrează la Tuşnad nou. Absolvent al Facultăţii de Arte şi Design Timişoara, 2001, Secţia Design textil, este bursier la Facultatea de Arte aplicate din Budapesta din 1999. Între 2005 -2011 este designer, fondator al brandului Rozalb de Mura, iar din 2012, designer al brandului Patzaikin. În 2010 urmează rezidenţa la IASPIS+, în Stockholm, Suedia, cu grupul Rozalb de Mura, iar în 2012, rezidenţa la Art Bellwald, Bellwald Canton Wallis, Elveţia. În 2020 expune "Szénaizmok szalaghegyen /Muşchi de fân pe munte de panglici" la Kunsthalle Bega, Timişoara.

Roxana Ionescu este artistă stabilită în România. Este absolventă a Facultăţii de Arte Plastice, Secţia Sculptură, din cadrul Universităţii de Arte şi Design Cluj-Napoca, unde şi-a susţinut şi masteratul în Sculptură şi Instalaţie în perioada 2002-2004 şi unde, începând din 2018, studiază în calitate de doctorand. O selecţie de lucrări recente include: Sculpture for the Mind, serie de instalaţii performative video, expusă la Centru de Interes din Cluj Napoca (centruldeinteres.art), în 2018, respectiv, 2019 (în lucru, 2017 - prezent); Air Confort, expusă la Muzeul Naţional de Artă Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană, Sibiu, instalaţie (2008); Insideout, instalaţie expusă în Cluj-Napoca, Sala Transilvania, Galeria Fundaţiei Tranzit, şi în Sibiu, la Muzeul Naţional de Artă Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană, seria de final a instalaţiei fiind expusă la Casa Teutch (2002-2007). În perioada 2008-2010, artista a susţinut discursuri publice şi private despre relaţia dintre artă şi spirit în Wisconson, SUA, MonetVille şi Quebeck, Canada. În perioada 2009-2017, a studiat şi predat în privat desen, compoziţie şi 3D în forme de artă contemporană.

Adi Matei (n. 1980) este artist stabilit în România, care lucrează obiect şi instalaţie video. A absolvit Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca în 2004, cu o bursă la Şcoala Regională de Arte Frumoase din Nantes. În 2012, a câştigat Grantul Constantin Brâncuşi, rezidenţă la Cité des Arts Paris, a realizat prima sa expoziţie de artist - MOON SHUFFLE - la Galeria de Artă Contemporană din Sibiu şi a participat la Programul Krinzinger Projecte, organizat în Ungaria. În 2013, Adi Matei expune alături de alţi artişti români în cadrul Bienalei de la Veneţia, la Galeria Nouă a Institutului Cultural Român.

Alex Mirutziu. Practica lui Alex Mirutziu interoghează mediul ontologic al "rămânerii", explorând conflictul dintre dorinţă şi acţiune strategică. Influenţat de filosofie, literatură şi design, chestionează politicile incontinenţei şi a iraţionalului integrităţii corporale pentru o înţelegere mai acută a propriei noastre umanităţi.

Vlad Nancă (n. 1979) este absolvent al secţiei Foto-Video din cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti. Primele lucrări ale artistului conţin simboluri politice şi culturale, acesta folosind adeseori jocuri de cuvinte pentru a evoca nostalgia, făcând referire la istoria recentă a României şi a Europei de Est şi provocând climatul social şi politic al momentului. În prezent, Nancă este interesat de spaţiu (spaţiul din natură, spaţiul ca arhitectură, spaţiul public, spaţiul cosmic), interes care se materializează în sculpturi, obiecte şi instalaţii.

Mihai Olos (1940 - 2015) a fost unul dintre cei mai proeminenţi artişti români din generaţia care s-a impus la sfârşitul anilor '60, cunoscut pentru abordarea distinctivă a limbajului vizual folosit prin intermediul principiilor fundamentale care defineau ţara sa natală, Maramureş, precum tradiţia, natura, cultura populară. Interesat de diverse medii - pictură, sculptură, happening, land art şi chiar literatură - a dezvoltat un sistem conceptual coerent format din structuri morfologice modulare care l-a condus către Oraşul Universal, proiectul său utopic, Olospolis, care ar "traduce" structura obiectelor simbolice tradiţionale în modele pentru o construcţie urbană extinsă pentru viitor. Influenţele constructivismului, abstracţionismului şi ale implicării sociale l-au plasat încă de la începutul carierei sale artistice printre cei mai experimentali artişti din România. Participarea sa la Documenta 6 (1977), organizată la Free International University, fondată de Joseph Beuys, a pus bazele unei îndelungate prietenii cu însuşi fondatorul universităţii, un admirator al acţiunilor şi sculpturilor sale.

Selecţie expoziţii: Folklore, Centrul Pompidou-Metz, Metz (2020); VĂZÂND ISTORIA - 1947-2007. COLECŢIA MNAC, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti (2019); Perspectives, BOZAR Centre for Contemporary Art, Bruxelles (2019); Mihai Olos, Centrul Pompidou - Atelier Brâncuşi, Paris (2018); Efemeristul. O retrospectivă Mihai Olos, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti (2016); Olospolis, Plan B, Berlin (2016); Aparenţă şi esenţă, ArtEncounters, ediţia I, Timişoara (2015); Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, România (2010); Muzeul de Artă, Baia Mare, România (2009); Trienala Internaţională de Sculptură mică, Murska Sobota, Slovenia (2001); Galeria de Artă, Baia Mare, România (2000); Künstlerhaus Schloß Wiepersdorf, Germania (1993); Tripodul de Aur, Schaubühne, Berlin (1993); Bienala de la Veneţia, ediţia 39, lucrare încadrată în instalaţia Capitalul spaţiu 1970-1977 de Joseph Beuys (1980); Documenta 6, Kassel, în cadrul Free International University a lui Joseph Beuys (1977); Mihai Olos, Muzeul Maramureşului, Sighet, România (1976); Arta şi Oraşul, Galeria Nouă, Bucureşti (1974); Trienala de la Milano (1968).

Andrei Pituţ (n. 1991) trăieşte şi lucrează în Timişoara. În anul 2020 a absolvit secţia de sculptură a Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, în prezent fiind doctorand în cadrul aceleaşi facultăţi. Andrei Pituţ a participat în 2019 la expoziţiile Seeing Time, Kunsthalle Bega, Timişoara şi Art Safari - young blood. Arta timpului tău, Bucureşti. Îl preocupă relaţia dintre materialele abandonate şi mediul urban.

Bogdan Raţa (n. 1984) este artist, lector universitar, co-fondator al Kunsthalle Bega şi iniţiator al Bibliotecii Pavilion. În 2017 a coordonat împreună cu Alina Cristescu proiectul educaţional ARTISTHETEACHER. A avut expoziţii personale la Slag Gallery, New York; Galeria Farideh Cadot, Paris; MNAC Bucureşti; Nasui Collection & Gallery, Bucureşti şi la Fundaţia Calina, Timişoara. Bogdan Raţa a participat în proiecte curatoriale la Paris, Moscova, Liverpool, Veneţia, Dublin, New York, Bucureşti, Sankt Petersburg, Porto, Kiev, Istanbul, Timişoara, Baia Mare.

Patricia Teodorescu (n. 1972) trăiește și lucrează în București. A studiat la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Departamentul de Sculptură, profesor Napoleon Tiron, şi este activă în noile media. Proiectele sale implică multimedia, video, instalaţii, performance, desen, sculptură, pictură și lucrul cu mediul înconjurător. Este o artistă conceptuală interesată de teme filosofice, ecologice și sociale. A expus la Muzeul National de Artă Contemporană Bucureşti, România; la NGBK, Berlin, Germania; la Casino Luxemburg - Forum d'art contemporaine, Luxemburg; la Renaissance Society Chicago, SUA; la The Kitchen, NYC, SUA; la Tate Modern, London, UK; la Sammlung Essl şi KulturKontakt, Austria, Vienna; la Centrul Contemporan de Artă Konkordia, Vršac, Serbia; la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului National Brukenthal, Sibiu, România; ICR Viena, Austria, Varşovia, Polonia, Timişoara, Constanţa şi Bucureşti. În 1997, a primit bursa pentru sculptură acordată de Uniunea Artiştilor Plastici din România, în 2005, premiul I oferit de Centrul National de Artă Contemporană din Bucureşti, România, iar în 2012 este aleasă artista video pentru Video Edition/ 2012 de către KulturKontakt, Viena, Austria. În 2016, i se acordă Premiul UAP pentru Multimedia pe anul 2015 şi Premiul special, la Arte în Bucureşti. Este selector, manager şi producător din 2008 la StudioARTE (artist run space) şi co-fondator al proiectului Noaptea Devoratorilor de Videoart, în cadrul evenimentelor anuale NAG, co-autor al proiectului pedagogic Time Based Art din 2014, selector în proiecte curatoriale în cadrul Arte în Bucureşti, evaluator artistic din 2016.

Ion Toderaşcu (n. 1994) este sculptor, absolvent al Facultăţii de Arte şi Design Timişoara. A participat la expoziţia Seeing Time, curatoriată de Liviana Dan la Kunsthalle Bega şi a expus în proiecte curatoriale la Chişinău, Bucureşti, Pécs, Sibiu şi Timişoara. Este interesat de relaţia dintre sculptură, alimente, obiecte şi consumerism.

Napoleon Tiron. Cu o operă provocativă şi inovatoare, Tiron radicalizează şi extinde definiţia sculpturii, punând mereu accentul pe materialitate, desen, pe legătura dintre operă şi privitor, operă şi context. Învaţă cu Boris Caragea, de la care preia textura extravaganţei, şi devine el însuşi profesor la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, unde pregăteşte câteva generaţii de artişti de la Aurel Vlad, la Patricia Teodorescu. Tiron mediază între un trecut extrem/logica sculpturii inseparabilă de logica monumentului, logica sculpturii ca reprezentare comemorativă, piedestalul ca parte importantă a structurii/ şi prezent/ disoluţia modernistă a noţiunii de sculptură ca personificare a formei plastice, logica monumentului distrusă gradual, accent pe instalaţie şi expunere. Au rămas ca reper câteva expoziţii intitulate strict Sculptura, Galeria Simeza, curator Anca Arghir, 1976; Sala Dalles, curator Dan Hăulică, 1986; Pavilionul României, Bienala de la Veneţia, comisar Dan Hăulică, 1988. În 2012, expune la Galeria Calina, curatoare Liviana Dan, şi la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, curatoare Liviana Dan şi Anca Mihuleţ.

Casandra Vidrighin. Modul de abordare a lucrărilor Casandrei Vidrighin este un proces artistic la baza căruia stă şi un material de cercetare, de observare şi analiză, rezultatul fiind un gen de exprimare culturală autentică, cu accente radicale. Prin această poziţie radicală, cu care artista se identifică, analizează spaţii, obiecte, imagini, dimensiuni emoţionale, cu care stabileşte o legătură şi astfel intră într-o libertate de exprimare, care se află în strânsă legătură cu locul. Munca ei este legată de un provizorat prin modul în care a ales să facă vizibilă arta sa. Creativitatea vizavi de non-spaţiile de exprimare devine pentru Casandra Vidrighin spontană şi curajoasă, căutând oameni şi locuri cu care să stabilească o legătură. În 2016, acceptă provocarea şi împreună cu încă 6 artişti, care trăiesc şi vor să expună la Sibiu (oraşul natal în care trăieşte), aderă la o formă de manifestare artistică sub numele de Grupul Nostru. S-a implicat în modul de funcţionare şi direcţionare a platformei grupului; o platformă critică de artă contemporană, legată în primul rând de lipsa spaţiilor de exprimare artistică din oraş şi indiferenţa autorităţilor pentru susţinerea unui astfel de loc. Această platformă devine inconfundabilă legal, civic, uman. Stilul de acţiune nu este unul seducător. Absolventă a Facultăţii de Artă Vizuală la Universitatea din Oradea, Casandra Vidrighin îşi desfăşoară activitatea la Sibiu, implicându-se în câteva proiecte de educaţie artistică ca profesor, la Palatul Copiilor din Sibiu şi la Fundaţia Logomedica. Ea dezvoltă un atelier de desen cu copii preşcolari, acordând o atenţie deosebită expresivităţii desenului spontan.

 
 
Galeria Sector 1

În viziunea galeriei de artă contemporană Sector 1, artistul are misiunea de a crea liber, fără constrângeri. Armonizând două direcţii, galeria găzduieşte, pe de o parte, operele artiştilor - creatori de conţinut, iar pe de altă parte, devine un spaţiu al iubitorilor de artă care sprijină iniţiativele creative.

Galeria Sector 1 s-a deschis în 2017, cu vernisajul expoziţiei de grup a şapte artişti tineri clujeni - Radu Băieş, Istvan Betuker, Norbert Filep, Pavel Grosu, Lucian Popăilă, Marcel Rusu, Alexandra Şerban - alături de artistul invitat Ioan Sbârciu. Au urmat expoziţii personale ale fiecăruia dintre aceştia. Cea de-a doua expoziţie de grup, Bluebird, a fost evenimentul care a închis acest prim moment al Galeriei Sector 1. Au urmat Mother Tongue, o expoziţie a 17 artişti contemporani, şi Frumuseţe conştientă, prima expunere a unei părţi din patrimoniul de lucrări al artistei Yvonne Hasan într-o galerie de artă privată. Programul curatorial al anului 2020 a debutat cu duo show-ul Stare de graţie. Betuker / Gaspar, dezvăluind fragmente din intimitatea creativă al artiştilor Istvan Betuker, pictor, şi Szilard Gaspar, sculptor, artist de performance şi pugilist profesionist şi a continuat cu expoziţia Frame, a artiştilor Arantxa Etcheverria - ale cărei lucrări "par adevărate decrete estetice în care structura se decantează, creând în acelaşi timp referiri la mistic şi ocult" şi Carlos Caballero - având "o rigoare metafizică extremă, deşi inefabilul formelor destramă contururile, care par să se scufunde în fundalul pictural astfel încât chiar perimetrul lor să se dovedească mobil". Expoziţia a fost curatoriată de Domenico De Chirico.

 

Măsuri sanitare şi sugestii de vizitare a expoziţiei

În Galeria Sector 1 este permisă prezenţa a maximum 50 de persoane simultan, cu respectarea regulilor de distanţare. Purtarea măştii este obligatorie pentru personalul galeriei şi pentru vizitatori. Accesul în sală va fi permis după ce aceştia îşi vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic. În expoziţie, vizitatorii sunt rugaţi să păstreze, între ei, distanţa fizică de 2 m.

În ciuda vremurilor nesigure pe care le trăim, Galeria Sector 1, asemeni multor altor galerii şi muzee, alături de curatorii şi artiştii săi, se adaptează prezentului şi va găsi soluţii inovatoare pentru a continua să expună arta şi în timpul pandemiei. Întrucât situaţia actuală continuă să ne redefinească parcursul firesc al vieţii de zi cu zi, ceea ce putem face pentru a nu ne pierde este să transformăm limitările într-o sursă de inspiraţie. Să creăm o "nouă normalitate", în care arta să fie înţeleasă şi folosită concret ca un spaţiu esenţial în această perioadă, iar galeriile să îşi recalibreze sensul pentru cât mai mulţi dintre noi. Cultura vizuală şi antreprenoriatul cultural pot rămâne sau reveni, după caz, la o normalitate care nu este nevoie să fie afectată de "distanţarea socială".


Expoziţia: Sensul Sculpturii
Artişti: Apor - Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituţ, Bogdan Raţa, Patricia Teodorescu, Ion Toderaşcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin
Curator: Liviana Dan
Data vernisajului: 4 martie 2021, de la ora 15:00, până la ora 21:00
Perioada expoziţiei: 5 martie - 20 aprilie 2021, de marţi până sâmbătă, între orele 14:00 - 19:00, iar duminică şi luni, cu programare prealabilă
Galeria Sector 1, str. Băiculeşti, nr. 29, în cadrul Combinatului Fondului Plastic.